poveşti scurte/momente imaginare · Poveştile mele

Doamna din tablou

De când tot vin la (muzeul) Leopold să studiez picturi, numai tabloul ăsta mă atrage. Dintre toate chipurile feminine care au fost imortalizate şi sunt prezente aici… Doamna cu evantai mă atrage cel mai mult. Gâtul subțire, părul creț prins în coc, șuvițele care îi mângâie fruntea, pielea alb-gălbuie, ochii misterioși, buzele ce schițează un zâmbet discret, umărul rotund… La fizionomie chiar seamăna puțin cu învățătoarea mea, ea mi-a descoperit talentul pentru pictură şi acum iată-ma: studiez pictura la Viena şi am făcut o fixație pentru Klimt sau, mai bine spus pentru Doamna lui cu evantai.

Azi e încă una din acele zile, stau şi privesc pierdut tabloul, nu studiez nici culorile, nici pasările din jurul ei, nici felul în care kimono-ul pare să se scurgă de pe ea… Îi privesc faţa. Simt o adiere în dreptul feţei mele. Îmi iau privirea şi ce văd: o fată care seamănă leit cu doamna din tablou. Oare? …oare mi-am găsit femeia visurilor?

Până m-am dezmeticit a şi plecat, am alergat prin muzeu, chiar am ieșit. Am văzut-o cum se pierdea în mulțime. As vrea să o strig, dar nu știu cum o cheamă. Se întoarce speriata…

–        Nu te speria, nu îți fac rău!

–        Şi atunci de ce ma urmărești?

Din acel moment, totul a devenit un clișeu de film siropos. Îmi găsisem nu doar muza, ci şi femeia visurilor! Alături de ea voi cunoaște iubirea şi faima şi voi avea o familie, deci voi avea tot!

Anunțuri

2 gânduri despre „Doamna din tablou

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s