Poeziile mele · Tonomatul uriaş cu muzică şi poveşti de pe străduţă

Hai să jelim (o „poezie” găsită rătăcită într-un folder)

Hai să jelim:
Iubirea noastră a murit
Acum preotul îi cântă „Veşnica pomenire”…
Hai să ne privim pentru ultima dată:
Ochii ne sunt roșii și umezi,
Feţele sunt ale noastre, dar sunt stricate,
Pe lângă asta, eu am obrajii brăzdaţi de dâre de rimel
Buzele ne sunt tremurânde…
Hai să ne spunem smiorcăit:
„S-a sfârşit”…

Anunțuri

16 gânduri despre „Hai să jelim (o „poezie” găsită rătăcită într-un folder)

  1. Io tăt nu înțeleg … 🙄
    Păi dacă iubirea a murit, de ce pisici trebuie să-i mai cântăm prohodul ? A murit ? No, bine ! Ducă-se !

  2. cred ca e mai potrivita melodia asta si rugindu-te pentru ea, Dumnezeu va ierta si o va pune intr-un loc frumos pentru ca nu sintem doar ce sintem aici sintem cu totul altceva.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s