Iubirile Issei · Poveştile mele

Iubirile Issei – II. Fantoma lui Andrei (2)

[…] Deja mi se pare ciudat timpul pe care Angelo îl petrece cu Alice. Din ce în ce mai mult timp. Nu sunt geloasă, dar vreau să fiu respectată. Mi se pare ciudat… nu ştiu cum Robert, soţul lui Alice permite asa ceva. Nu stiu! E ora 1 dimineaţa, ar fi trebuit să se termine concertul, iar el ar fi trebuit să mă sune…

Ești în rețeaua Orange, abonatul contactat nu poate fi apelat.

La naiba! Trebuie să avem o discuție serioasă, nu se mai poate aşa… Nu se mai poate. Nu îl iubesc și cred că și el și-a dat seama de asta, dar asta nu e o scuză să mă înşele. Nu există nicio scuză pentru aşa ceva, niciodată, cine acceptă asta o face din… lașitate! Poate relația asta a devenit obositoare pentru el, văzând ca eu am momentele mele de închidere, dar ar fi trebuit să îmi spună și să terminăm…

Să terminăm? Da… Am încercat să mă refugiez în el, să uit, dar văd că, în ciuda timpului, în ciuda acestei relații, Andrei e încă prezent în mintea și în inima mea. De ce? De ce dacă nu merită?

E 2 dimineața! Mai bine mă culc.

Ce soare enervant!!! Of, mă trezeste de la ora asta. O nouă zi… ‘Neața Issa, bine ai venit din nou în trista realitate. Aha… acum te-ai trezit să suni!
– Ce face cea mai frumoasă femeie?
– Ce fac eu? Mai bine pe unde umbli tu?
– Am terminat mai târziu aseară…
– În ultima vreme termini tot timpul târziu.
– Ești supărata?
– Da sunt! În ultima vreme ești tot timpul cu Alice!
– Dar ăsta e jobul meu! Nu știu ce ți se pare ciudat, de ce îmi reproșezi asta! Eu nu ți-am reproșat niciodată nimic!
– Reproșează-mi, hai!
– Ești prea suspicioasă! Nu am nimic cu Alice, dar, ai rămas cu falsa impresie că toți bărbații vor ceva de la tine sau vor să-ţi facă rău! Eu m-am saturat de paranoia asta!
Deja mă enervează. I-am inchis telefonul în nas. Poate or fi doar suspiciuni, însă nu mai avea rost. Relația asta nu trebuia să fie de la bun început. Mai bine mai stau în pat puțin…

[…]

(Postare pe blogul Issei)
20 aprilie 11:20 AM
Posted in Reflections by Issaisblogging
You and I…

Nu eram niciodată singură. Îţi simțeam prezenţa: tot timpul erai acolo, ca o fantomă, privindu-ne. Stateai lipit de tavan şi ne urmareai în timp ce noi… Luai notițe şi apoi, mă priveai. Inima încă imi batea cu putere, încă respiram greu, eram total ciufulită si-mi spuneai: „Slăbuţ, slăbuţ!” şi râdeai.
O parte din mine nu vrea să renunțe la tine! D-aia mă bantui peste tot! Mă bantuie chipul tău, mă bantuie vocea ta… Şi, uneori, în noapte mă bantuie atingerea ta, căci da, ai dreptate… e slăbuţ.
Tags: tristețe, iubire pierdută, gustul iubirii pierdute
<< Silencio
(Comentariu la postare)
claudiuN: Frumos și in acelasi timp dureros…. o să îţi revii, când vei găsi bărbatul potrivit şi îl vei găsi… aşa o fată frumoasă ca tine! Zâmbeşte!

Claudiu, ce drăguț să treacă pe aici. Nu a mai scris de ceva vrem… ah, uite a și postat ceva… Ce frumos! Chiar îmi place cum scrie băiatul ăsta… are potențial mare! Cât îmi place felul în care vede el femeile! Ăsta da bărbat! Ah…

Ha ha! Ce, visez cu ochii deschisi la o iubire virtuală!!! Dar chiar m-am indragostit de ce scrie! Ar trebui să îl contactez şi în privat, ne citim reciproc de ceva vreme şi gândim cam la fel. Issa, Issa, ce te-o fi apucat nu ştiu… Ai mai incercat o data să îl uiţi pe Andrei! Şi care a fost rezultatul?

Anunțuri

Un gând despre „Iubirile Issei – II. Fantoma lui Andrei (2)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s