poveşti scurte/momente imaginare

Sentiment = vid

girlbed1Mă simțeam epuizată, golită, consumată până la ultima picătură. Stăteam ghemuită într-un colț al patului. O lacrimă se tot prelingea pe fața mea. Acesta era prețul pentru clipele de falsă placere ce tocmai se consumaseră: vinovăția. Pentru ce am renunțat să mai caut iubirea… pentru ce?

El mă privea satisfăcut și rânjea. Avea dinții perfecți, albi… foarte albi, contrastau perfect cu pielea lui bronzată. Corpul său era foarte bine clădit, atletic, puternic…

–          De ce plângi? M-a întrebat el. Nu ți-a plăcut?

–          Ba da… Daaar…

–          Dar ce?

–          Nu asta am vrut? Nu trebuia să fie așa… nu e ce vreau eu!

–          Și ce vrei tu, mă rog?

–          Vreau alt fel de sentiment… De fapt, ăsta nici nu e un sentiment… e ceva fizic.

–          Micuța mea, tu și poeziile tale, când vei realiza că asta-i lumea reală?

S-a apropiat de mine. Mi-a sărutat lacrima. M-a mângâiat pe faţă. Apoi a vrut să coboare, însă eu m-am dat deoparte.

–          Nu… Nu mai vreau doar asta. Merit mai mult!

M-am ridicat. Mi-am cautat hainele prin mormanul de pe jos. M-am încălțat. Mi-am luat jacheta și clutch-ul și am ieșit. Nu o sa mă mai întorc acolo, nu e ce caut, nu știu de ce m-am amăgit atât. El, a rămas în pat, râzând… până la urmă eram doar alta pe lista lui, oricum s-ar fi plictisit de mine curând…

Oare e prea mult că vreau și un sentiment nu doar o senzație?

Anunțuri

6 gânduri despre „Sentiment = vid

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s