Cafeneaua Soarelui · La plimbare pe străduţă

Translation for Dummies

Sunt scârbită, scârbită, scârbită. După ce că ți se pun tot felul de piedici dacă vrei să practici meseria de traducător/interpret în România (și ăștia „de la putere” tooot lungeeeeesc situația) tot dau de tot felul de demoazele sau gentălmeni care cred că pot face o traducere doar pentru că vorbesc și ei fluent o limbă (cel mai adesea engleză)! E netul plin de traduceri jalnice – cred că aș putea crea un blog în care să vă prezint și vouă ce le debitează creierașii (doar așa de amuzament). Unii, care se cred mai deștepți se bagă și la subtitrări de filme online (unora le iese, altora…) – bine și la TV sau la cinema am mai dat de niște traduceri care m-au făcut să mă dau cu capul de pereți! Am mai găsit și greșeli prin cărți sau reviste… fraților și surorilor nu așa se face treaba…

Să vă explic eu o chestie sau două!

Traducător, interpret, traducere…

definitie traducator

Înainte de a trece la definiții și niște chestii plictisitoare să lămurim o chestie: e al naibii de greu să devii traducător/interpret. Facultatea e una din cele mai stresante, și știu ce spun – am trecut prin ea (am fost și la fără taxă, by the way)… iar legea – ei bine dați click pe link-urile de mai sus  și veți înțelege. Iar când în sfârșit reușești să practici meseria asta… ei bine.. lucrurile devin și mai stresante, practic munca de traducător/interpret implică mult mai mult decât să găsești ce înseamnă un cuvânt dintr-o limbă în alta… Deci, cam e cazul să trecem la definiții!

Care e diferența dintre traducere și interpretare?

Unii pur și simplu nu își dau seama nici de un lucru atât de elementar! Traducerea reprezintă redarea în scris unui text scris dintr-o limbă țintă într-o limbă sursă, iar în cazu interpretării lucrurile stau cam la fel doar că redarea se face oral.

Cuvântul „traducere” desemnează deopotrivă activitatea traducătorului, procesul de traducere şi rezultatul final al acestei activităţi, textul tradus, în sine. Astfel, traducerea este activitatea intelectual-creativă de redare în scris a unui text dintr-o limbă sursă într-o limbă ţintă, de obicei unidirecţional. Actul profesional al traducerii presupune o excelentă cunoaştere a limbii ţintă şi ofoarte bună cunoaştere a limbii sursă, cunoştinţe lingvistice la nivel de expert şi cunoştinţe în specialitatea de lucru. (sursa Ce este traducătorul? Scurt Ghid prin definiții – ATR)

ce fac traducatorii

Limbă țintă, limbă sursă – m-ai pierdut de tot!

Eh, nu-i chiar așa de greu! Limba sursă este limba în care este scris textul ce trebuie redat (textul sursă). Un text sursă poate fi redat în mai multe limbi sursă. Limba țintă este limba în care trebuie redat (tradus) textul sursă. Textul redactat se numește text țintă (logic).

Uneori, poate mai e nevoie să recurgi și la unul sau mai multe texte de referință. Acestea sunt niște materiale auxiliare necesare pentru înțelegerea textului sursă și pentru realizarea unui text țintă calitativ. Și, evident, uneori mai e nevoie să respecți un anumit tip de limbaj specific textului respectiv (limbaj impus).

Procesul traducerii

watch out for translator

Pe lângă abilități lingvistice, cunoștințe enciclopedice, răbdare, capacitatea de a extrage informația cu adevărat utilă – traducerea mai presupune și multă, multă creativitate! Procesul de traducere, după cum am mai spus, nu presupune doar redarea mot-à-mot a unui text dintr-o limbă într-alta! Acest proces presupune:

  1. analiza inițială a textului și identificarea aspectelor ce necesită o clarificare prealabilă
  2. cercetarea textului din punct de vedere terminologic (al limbajului de specialitate) – uneori poate fi necesară consultarea cu un specialist în domeniu
  3. realizarea unei prime versiuni de traducere
  4. corectarea primei versiuni de traducere
  5. revizia lingvistică (se urmăresc: redarea integrală și corectă a mesajului textului sursă, corectitudinea din punct de vedere gramatical, folosirea adecvată a limbajului de specialitate și conformitatea cu scopul îndeplinit)
  6. revizia de specialitate (dacă e cazul)
  7. revizia stilistică
  8. elaborarea versiunii finale
  9. corectarea versiunii finale

Procedee/Tehnici de traducere

translator

V-am spus că nu-i de joacă cu traducerea! Nu m-ați crezut, așa-i? Și totuși, există atâtea programe și progrămele – o să zică unii! Da, există – de la tot felul de site-uri (Google Translate – cel mai popular, reverso.net – preferatul meu, oferă tot felul de unelte, linguee – another personal favorite care îți arată versiuni de traducere cu exemple, worldlingo, PROMT) și tot felul de programe sofisticate gen SDL Trados Studio. Și chiar am avut o discuție în contradictoriu cu cineva la un moment-dat… însă cel puțin până acum nu există un program sau un aparat care să realizeze o traducere 100% corectă! Pentru asta, ar trebui să se creeze un aparat/software care să gândească precum un om! Astfel de progrămele sunt bune pentru sugestii, pentru momentele în care nu ai idei – un traducător adevărat recurge doar din aceste motive la ele!

De ce? Pentru că ele doar redau un cuvânt sau un grup de cuvinte (nominal/verbal/ș.a.m.d) după cum e înregistrat în baza lor de date… nu fac distincții de finețe!

translator universal

Atunci când se realizează o traducere, se recurge la diverse procedee directe sau indirecte și anume: împrumutul, calc-ul lingvistic, parafraza (procedee directe); transpunerea, modulația, echivalența și adaptarea (indirecte).

Mai puteți? Hai că nu mai e mult, mai lămuresc și aceste procedee – că aici e buba! AȘA SE FACE O TRADUCERE!!!

  • împrumutul – constă în folosirea de cuvinte din textul sursă deoarece acestea nu pot fi traduse în limba țintă (apoi, cu timpul, pot pătrunde și în limba țintă cum s-a întâmplat cu sandwich de pildă)
  • calc-ul lingvistic – imitarea structurii unui cuvânt din limba țintă în limba sursă (de ex: franțuzescul tiré à quatre épingles a dat în română tras la patru ace)
  • parafraza – în termeni pe înțelesul tuturor, se referă la expunerea conținutului într-o formulare proprie și mai amplă.
  • transpunerea – schimbarea categoriei gramaticale a unui cuvânt, fără a altera sensul textului
  • modulația – constă într-o schimbare de natură semantică sau pragmatică și vizează, de regulă locuțiunile
  • echivalența – presupune reorganizarea unității sursă (sintagma ce trebuie tradusă) păstrându-se atât sensul conotativ cât și cel denotativ
  • adaptarea – înseamnă înlocuirea realității culturale specifice limbii sursă cu cea din limba țintă.

Și, pe lângă astea traducătorii mai recurg și la extinderea (amplificarea textului pentru a rezolva anumite probleme de ambiguitate)/rezumarea (inversul extinderii)/ compensarea (o explicație suplimentară atunci când nu se găsește o corespondență adecvată).

Greu, greu, greu! Așa-i? Pentru a fi traducător/interpret trebuie să ai o imensă finețe lingvistică, cunoștințe socio-culturale vaste, să te documentezi continuu și să reziști la stress. A, da și nu uita că una e să fii traducător alta e să fii un dicționar ambulant! Până la urmă asta e ideea centrală a acestui text imens: să traduci nu înseamnă doar să iei un text și să-l transferi mot-à-mot într-o altă limbă!

traducator

Ce-am folosit în redactarea acestui articol? Păi, în primul rând, cunoștințele mele – că nu am făcut atâția ani de școală și nu am tradus chiar și cărți degeaba. Unde a mai fost nevoie am compensat cu informații din broșura Ce este traducătorul? Scurt ghid prin definiții a celor de la ATR (am pus link-ul mai sus) dar și din cartea Teodorei Cristea – Strategiés de la traduction (troisième édition) apărută la Editura Fundației România de Mâine (carte care mi-a mâncat ficații în anul 2 de facultate!).

Sper că nu v-am plictisit prea tare, însă chiar m-am săturat de așa-zișii traducători care-i găsești pe toate drumurile! Le recomand, înainte de toate, niște Levițchi sau Bantaș și poate niște Thomson și Martinet sau Murphy (Raymond, that is) + Pawlowska & Kempinski și, dacă se încumetă și pe franceză, măcar niște Gorunescu!

Anunțuri

34 de gânduri despre „Translation for Dummies

  1. Excelent material. Ai atins chiar esența problemelor care stau la originea degradării limbii române și sunt cauza atâtor cărți traduse în română care acelora care citim și în limbi străine (mai ales cele sursă) ne produc suferință.

      1. Da, s-ar putea spune multe. Știu fiindcă am ocazia de a cunoaște prin cineva apropiat suferințele meseriei de traducător-interpret și de aceea înțeleg perfect demersul tău.

        1. Poate voi mai continua ideile de aici, dar momentan e suficientă informație pentru cei vizați… îi las să o digere! :)) M=am săturat să „plouă cu câini și pisici” … poate mai învață și ei o chestie două…

    1. Oh, câtă finețe îți trebuie pentru adaptare :)) eu am scris foarte pe scurt despre ea… țin minte că la examen la partea teoretică am scris 3 pagini A4 despre ea deci îți dai seama :))

    2. Corect! Despre asta urma sa comentez si eu. Faptul ca esti traducator nu inseamna ca tranformi o insiruire de cuvinte dintr-o limba in alta si ai pretentia sa aiba sens. Traducatorul pe langa traducere, reformuleaza incat sa pastreze sensul intial si sa redea cat mai aproape de realitate ce a vrut sa exprime scriitorul initial. De multe ori asta il transforma si pe traducator intr-un adevarat artist, mai ales atunci cand vorbim de traducerea de de poezii sau proza.

    1. Sincer aș vrea să-ți răspund la întrebare tot în versuri, însă la ora asta muza mea se reface dintr-o mahmureală acută… Ca să poți traduce poezie trebuie să ai tu însuți abilități poetice! Trebuie păstrat nu doar sensul, ci și rima, ritmul și măsura – în nici un caz poezia nu se traduce cuvânt cu cuvânt (poate doar ce în vers alb deși și în acel caz se întâmplă anumite modificări dacă se dorește un rezultat de aceeași calitate cu originalul).

      1. Mi-a căzut în mână
        Acum vreo lună,
        Un poet englez
        Cu pedigree burghez,
        Clasic, decedat,
        În română prezentat,
        Numai bun de studiat.

        Căutând printre cuvinte
        Sensuri vagi si tăinuite,
        Am citit un vers,
        O zi…chiar două,
        O strofa?! În alte nouă!
        Vrând cu ardoare să-nțeleg,
        Universul lui întreg.

        Lectura am terminat
        Și mă simt mai cultivat.
        Doar o întrebare nu-mi dă pace,
        Uit de ea, dar se întoarce,
        Și solicit ajutor,
        Unui cunoscător,
        Un răspuns lămuritor;

        L-am citit pe creator
        Sau doar pe traducător?

        P.S. E doar retorică, menită să aduca un zâmbet, drept mulțumire, pentru vizita facută la locul meu de joacă. Apreciez spiritul critic și autoritar, născut din stăpânirea cuvintelor.

  2. Traducătorul de carte e un veșnic nedreptățit. Cel puțin așa mi se pare mie. Cititorii nici măcar nu sunt conștienți că traducătorul și apoi editorul sunt cei care salvează sau ruinează un text. Răul a fost făcut la începutul anilor 90 când au explodat tarabele de literatură străină tradusă la genul ”ea deschise ușa și îl invită pe el înăuntru”.

  3. Parcă am regăsit concentrată în articolul scris de tine, toată materia pentru cursul Traducerea și Medierea Comunicării,pe care îl urmez eu acum la facultate în anul I. Excelent articol Diana! Foarte bine punctat și foarte adevărat!
    A fost o placere să-l citesc. 😀

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s