Biblioteca de pe Străduţă · Gânduri scrise · La plimbare pe străduţă

Necugetări

necugetari

De ziua mea am primit multe cadouri. Fiecare din ele e special în felul său, chiar și SMS-ul acela clișeu de la 00:00 care mă așteptam să fie romantic dar a fost… în parte romantic, în parte amuzant (se putea altfel?). Dar nu o să vă vorbesc despre asta, prefer să-l țin pentru mine (că, până la urmă, doar mie mi-a fost destinat). De fapt, toate cadourile au fost speciale – indiferent de la cine le-am primit.

Astăzi o să vă vorbesc despre un cadou puțin întârziat – o carte! Dar nu orice carte, ci cartea unei persoane tare dragi mie – Rudia. Da, Rudia a scris o carte! O carte pentru sufletul ei și pentru persoanele apropiate sufletului ei (ar trebui să mă simt norocoasă?). Deși mă jur că e o carte pe care oricine ar trebui să o citească, nu doar să se uite la poze (deși are niște ilustrații superbe!!!). E o poezie care îți atinge sufletul. Da, poezie, Rudia scrie poezie – în cazul în care nu ați citit superba ei poezie cu care a participat undercover la concursul meu.

Bun, acum să vorbim puțin și despre carte. Se numește Necugetări – un titlu foarte bine ales, pentru că poeziile cuprinse în volum nu sunt cugetări, ci simțiri. Am mai spus asta, nu știu sigur dacă și aici, dar poezia nu se comentează – ea se simte!

Aș fi vrut din tot sufletul să pun o poză cu poezia mea preferată, dar mi-e greu să aleg. Cutreierând printre necugetări întâlnești un om care vede îngeri, simți o ploaie de vară potolindu-ți trupul înrobit de căldură, treci pe la Cirque du soleil și-apoi o dăm în erotică (și asta e doar unul din traseele posibile). Aceste necugetări sunt un mozaic de stări și gânduri… Sunt o colecție de „gânduri și cuvinte – precum cărțile între rafturi prăfuite al unei biblioteci. Poate vreodată vor fi răspunsuri ale unor întrebări, poate vor fi deslușiri ale unor neînțelesuri, poate vor fi chei ale unor lacăte, sau pur și simplu «un lăcaș de stat cu capul în mâini în mijlocul mării»” (citat din Gânduri (În loc de prefață)).

Și închei aici, că scriind în continuare o s-o dau în recenzie – și nu cred în a recenza sau a comenta o carte de poezii. E inutil. Nu ai cum să cuprinzi un buchet întreg de cuvinte și simțăminte într-un articol, decât dacă-l faci kilometric.

Am citit această carte chiar în seara în care am primit-o. Stăteam pe balcon. Vântul bătea cam violent, dar eram prea prinsă în lectură. Am descoperit o altă fațetă a Rudiei, pe care totuși o intuiam (dar acum sunt sigură). Mulțumesc, draga mea pentru acest cadou pe care-l voi păstra în suflet, dar și pentru rândurile frumoase pe care mi le-ai scris… O să le împărtășesc cu voi pentru că… îmi surprind esența 😀

iluziile

Anunțuri

28 de gânduri despre „Necugetări

  1. De când mă plimb prin blogosfera asta mare, timp lung, mă tot bate gândul, dar rău de tot, să scriu și eu carte. Dacă tot văd atât de mulți bloggeri-scriitori care scot cărți bune și frumoase. Poate ar trebui să scot de la prăfuit romanul pe care l-am scris când eram copil de o șchioapă. :))

      1. şi eu te-am mai citit în tăcere, recunosc, din cauză de rudia, acest om minunat.
        deci: bun găsit. iluziile ca şi visurile sunt ingrediente necesare sufletului.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s