Cafeneaua Soarelui · La plimbare pe străduţă

Blogging-ul ca terapie

blog

Pentru mulţi dintre noi blogging-ul a depăşit de mult etapa de hobby. La fel, pentru mulţi a devenit un viciu, dar sunt şi mulţi cei care privesc blogging-ul ca terapie (şi cred că şi voi aţi observat aceste fenomen). Ei bine, astăzi vom aprofunda puţin acest subiect şi vom vedea cât de eficientă e terapia prin blogging.

Beneficiile medicale ale blogging-ului

„Automedicaţia” poate fi unul din motivele pentru care blogosfera a ajuns să se extindă atât de mult. Cercetători şi scriitori, deopotrivă, au constatat beneficiile terapeutice pe care le are prezentarea în scris a experienţelor trăite, sentimentelor, temerilor, etc. Însă, pe lângă faptul că seveşte drept un mecanism de contracarare a stresului, scrisul poate aduce şi multe beneficii din punct de vedere fiziologic. Numeroase studii au arătat că blogging-ul îmbunătăţeşte memoria şi somnul, îmbunătăţeşte activitatea celulelor responsabile de imunitate, reduce viremia (încărcătura virală) în cazul celor contagiaţi cu SIDA, contribuie la o recuperare post-operatorie rapidă. Un studiu publicat în luna februarie 2008 în revista medicală americană Oncologist arată că pacienţii bolnavi de cancer care s-au apucat să scrie despre experienţele şi sentimentele lor s-au simţit mult mai bine, atât fizic cât şi psihic, decât cei care nu au făcut asta.

Încurajaţi de aceste descoperiri, oamenii de ştiinţă au început să studieze implicaţiile neurologice ale blogging-ului. Potrivit lui Alice Flaherty, neurolog la universitatea Harvard şi la spitalul general din Massachusetts, teoria placebo a suferinţei poate fi o fereastră spre înţelegerea bloggingu-ului. Ca fiinţe sociale, oamenii au o gamă de comportamente legate de durere, precum plângerea care funcţionează drept „un placebo pentru a se simţi satisfăcut”, conform lui dr. Flatherty. Scrisul despre experienţele stresante poate funcţiona în acelaşi fel.

Hipergrafia vs. pana de inspiraţie

what to write?

Doctor Flaherty, studia în 2008 hipergrafia (dorinţa incontrolabilă de a scrie) şi pana de inspiraţie, privind în acelaşi timp şi la modelele de comportament ale altor boli pentur a explica mecanismul de funcţionare al acestui comportament comunicaţional. De exemplu, cei care suferă de manie adesea vorbesc prea mult. „Suntem de părere că o componentă a sistemului limbic măreşte dorinţa de a comunica” declara Flaherty pentru Scientific America în 2008. Localizat în regiunea mediană şi profundă a creierului, sistemul limbic ne controlează pornirile indiferent de natura lor (de exemplu: foame, sete, somn, sex, soluţionarea de probleme, emoţii). „Am realizat că pornirile sunt implicate (în blogging) deoarece foarte mulţi oameni îl practică într-un mod compulsiv”, a mai adăugat Flaherty. De asemenea, blogging-ul poate determina eliberarea de dopamină, exact cum fac alţi stimuli precum muzica, alergatul, privitul unei opere de artă.

Lobii frontali şi temporali, care se ocupă de vorbire pot fi şi ei implicaţi, având în vedere că în creier nu se alfă niciun centru care guvernează scrisul. De exemplu, leziunile din aria Wernicke (localizată în lobul temporal stâng), au drept rezultat pierderea capacităţii de a înţelege limba dar şi vorbit excesiv. Oamenii care suferă de afazie Wernicke vorbesc în dodii şi scriu constant.  Având în vedere aceste caracteristici, Flathery a speculat că anumite activităţi din această arie pot determina dorinţa puternică de a scrie.

Experimente pe bloggeri

eu si blogging-ul

Specialiştii care se ocupă cu studiul neurobiologiei din spatele scrisului terapeutic consideră că acesta ar trebui să rămână cel puţin pentru moment la nivel speculativ. Încercările de a imagina creierul înainte şi după scris au furnizat informaţii insuficiente având în vedere că ariile responsabile sunt localizate în zone puţin accesibile. James Pennebaker, psiholog la Universitatea din Austin (Texas) afirmă că studiile imagistice folosind rezonanţa magnetică întreprinse în 2008 arată cum creierul se „aprinde” diferit înainte şi după scris. Însă Pennebaker şi colegii săi au rămas sceptici privind valoarea unor asemenea imagini.

Este mult mai probabil ca activităţile care implică scrisul să activeze o serie de căi neurologice, iar mai mulţi cercetători s-au dedicat descoperirii lor. La Universitatea din Arizona, psihologul-neurolog Richard Lane s-a dedicat îmbunătăţirii modurilor de a capta imagini ale creierului folosind tehnicile implicate în studiul neuroanatomiei emoţiilor şi a exprimării acestora. Nancy Morgan, autorul principal al studiului din Oncologist menţionat la începutul articolului, şi-a propus să întreprindă mai multe încercări asupra scrisului bazate pe comunităţi mai mari. În acest timp, Pennbaker va continua să investigheze legătura dintre scrisul expresiv şi schimbările biologice, precum îmbunătăţirea somnului. „Cred că unghiul somnului este unul din cele mai promiţătoare”, a declarat acesta.

Indiferent de rezultatele acestor studii, oamenii care se confruntă cu boli grave precum cancerul caută şi găsesc alinare în blogosferă. „Blogging-ul oferă aceleaşi beneficii ca scrisul creativ” a declarat Morgan, care vrea să încorporeze scrisul ca parte a programelor de susţinere a bolnavilor de cancer.

Unele spitale din SUA au început să găzduiască pe site-urile bloguri scrise de pacienţi din moment ce mulţi clinicieni au început să recunoască valoarea terapeutică a acestora. Spre deosebire de un jurnal intim, blogul oferă avantajul de a comunica cu oameni aflaţi în aceeaşi situaţie. Morgan explică: „Oamenii intră în contact şi îşi împărtăşesc experienţele – aceasta este baza unei comunităţi”.


Acest articol l-am scris inițial știți voi unde, nu mai are rost s-o spun… Contează că e un articol ce merită citit! În rest…

keep-calm-and-blog

Anunțuri

9 gânduri despre „Blogging-ul ca terapie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s