Fatăăăăă! Pune mâna și caută-ți bărbat că mai ai puțin până la 30!
30. Numărul ăsta mă bântuie în fel și chip, 30 e deadline-ul pentru a te mărita și a face un copil. După vârsta asta, lumea se sfârșește. Te transformi în statuie sau ceva de genul. Ce să mai spun: trebuie să mă pun pe căutări serioase! Am mai puțin de cinci ani la dispoziție. Panică, panică, panică…
Trebuie să-mi trag repede rochia aia piersicie. Așa. Niște rimel, eyeliner, ruj. Ce bine că am părul ondulat de la mama natură… Încă puțin parfum! Cerceeeeei, am uitat de cerceeeeei! Tocuri, să-mi pot lua mersul de felină. Gata, am plecat în căutare. Of, ziceam că scriu textul ăla! Nu, lasă aspirațiile de orice natură – vrei să rămâi singură, Diană?
Carieră. Roman. Stabilitate financiară. Iubire – mai ales asta. Toate-s niște porcării! Trebuie să te măriți, să fii în rând cu lumea. E timpul. Îmi zic unii. Trebuie să mă supun normelor sociale stabilite pe vremea lui Pazvante Chiorul, doar nu vreau să fiu exclusă sau – mai rău – arătată cu degetul!Chiloți murdari și șosete „înmiresmate” – vin acum!
– Ce-ai făcut cu banii?
– I-am băgat la păcănele, sâc!
*
– De ce nu e gata masa?
– Am stat să-ți calc hainele!
*
– Uită-te la tine cum arăți, zici că ești o caricatură! Nu te mai îngrijești, te-ai făcut cât Casa Poporului…
*
– Spune-i lu’ fi-ta să tacă din gură! Că de nu, o fac eu să tacă!
– E un bebeluș…
Și astea sunt doar câteva fragmente ce-mi răsună în minte în timp ce mă fâțâi (mândră nevoie mare) pe bulevard… Asta îți trebuie dacă te-ai măritat în grabă, o să spună mama. După cine să te mai iei? Măritișul ăsta e ca o loterie. Nu știi pe cine iei decât după ce te-ai legat, iar unele se grăbesc să parieze pe un loz de parcă întreaga lor viață depinde de asta.
Nu, eu nu o să fac asta! Nu o să mă agăț de un bărbat doar pentru că mă apropii de 30. N-am murit până la 25, n-o să mor nici de-acum încolo. Nu știam că o verighetă e indispensabilă vieții – la fel ca apa și aerul. O să mă mărit cu cine vreau, când vreau!
Illusion's Street 
Exact așa să faci! 🙂 fericirea nu stă într-un statut. 🙂
Exact, momentan sunt fericită așa 🙂 când va apărea cineva care să mă facă și mai fericită… trec la next level.
stai acolo că stai bine. de ce să te legi la cap dacă nu te doare? mi se pare matur și curajos să nu cauți viața în doi că e mai ușor
Nu e mai ușor dacă în loc de compatibilitate e compromis…
e o perdea. compromisul e cuv de baza
de temelie aș zice :))
Yeeeeei!
Cea mai tare gândire!
Așa gândim noi, astea inteligente și care știm ce vrem de la noi însene :3 .
De-ar gândi toate așa…
Nu mai trăim acum 30-40 de ani, când fetele trebuiau să se mărite până la 20 şi să facă o echipă de fotbal până la 30. Căsătoria constă într-o nenorocită de hârtie, pe care eu refuz să o am în preajmă. De ce? Pentru că nu vreau să mă doară capul în cel mai crunt mod.
Oh, în mintea unora încă nu au au apus acele vremuri (și în categoria asta intră și tineri din păcate).
Da. Muuult prea îndoctrinaţi.
Daaaa 😦
Mulți oameni s-au obișnuit să fie conduși de ceea ce spun alții și din păcate rămân nefericiți o viață întreagă când se gândesc că ei nu au putut să se încadreze în ceea ce spune societatea că este bine.
Consider că poți să faci ce vrei,când vrei,dacă vrei. Atât timp cât reușești să fii fericită, restul sunt doar vorbe 😊. Sunt perfect de acord cu tine!
Așa este 🙂
Nu vad de ce sa iti complici viata cu asa ceva :)))
Nici eu, dar altele…
Șeeeezii blândă că ai vreme.
Păi nu?
Ar fi intresant să păstrezi textul ăsta şi peste ani, dacă va fi să ai o fată, cu aceleaşi convingeri, care să fi ajuns la vîrsta asta la care scrii acum, să-l reciteşti.
Nu cred că va avea o gândire atât de înapoiată și primitivă dacă va fi fiica mea. Dacă va fi să se mărite mai înainte, nu e problemă. Însă NU E UN CAPĂT DE ȚARĂ SĂ NU FII CĂSĂTORIT LA VÂRSTA ASTA!
Dar cine a zis de vreo gîndire înapoiată şi primitivă? Şi nu, nu e un capăt de ţară nici dacă nu te căsătoreşti niciodată.
Exact… mi se pare înapoiat să crezi că dacă la 20 de ani plus nu ești măritată rămâi fată bătrână 🙂 Fiecare când îi vine momentul să se lege la cap… dacă nu îi vine la fel, viața nu se rezumă la asta 🙂
E bine că acum fiecare poate să-şi stabilească priorităţile şi felul în care să-şi trăiască viaţa. Un singur aspect nu trebuie scăpat din vedere: există unele lucruri care pot fi făcute la o vîrstă dar nu vrei şi pe care mai tîrziu le vrei dar nu mai poţi. Dar asta e doar apropo de eventuale regrete.
Dacă nu găsești persoana potrivită nu are rost… eu puteam să mă mărit, dar nu am vrut pentru că pur și simplu am realizat că nu era persoana lângă care mă vedeam tot restul vieții (și avea poziție socială și toate celelalte). Nu am ce să regret.
Ai grijă, că sunt destui cei care vor crede din precizarea ta între paranteze, vis-a-vis de poziția socială și toate celelalte, că doar asta cauți.
E problema lor…
Ce bine de mine că nu o să mă însor niciodată. Așa că nu e nevoie să îmi bat capul cu probleme de genul ăsta.
Nu ai de unde ști asta :p
Sunt unele lucruri pe care le știi. 🙂
Poate și eu atunci, deja în concepția unora sunt bătrână 😆
Eu nu făceam referire la vîrstă ci la faptul că nu se uită nicio femeie la mine, ceea ce e altceva. Și mai simplu în același timp. 🙂
Eh… nu știi de unde apare 🙂
Cine știe… 🙂
😉
😂penibil…stiu o sa-mi tii prelegeri ca e parera ta..ca spui ce vrei bla bla bla. Ce barbat crezi ca vrea casatorie? Sa vada tampoane, machiaje peste tot..discutii de shopping si prietene nasoale plangand ca nu stiu cine le-a folosit si le-a lasat. De cand v-ati emancipat am invatat sa ne spalam singuri sosetele. Avem fast fooduri si restaurante deci nici avantajul ca faceti o zeama de ciorba nu-l mai aveti. Nici curatenia nu e o problema…ne am obisnuit cu ea…asta dc nu ne saturam si o facem noi. Deci un singur avantaj mai ai. Faptul ca ai vagin si, sa recunoastem, noi pe primele 34 de locuri punem sexul…dar in caz ca nu il ai pe orizontala…iti zic ca mai sunt cateva gata sa ne satisfaca.
Da, sunt și bărbați care se descurcă… și ăștia se împart în două categorii: ăia care se descurcă și singuri toată viața și ăia care după ce se mută împreună cu o femeie uită brusc cum se pot descurca și singuri! Penibil e să lași astfel de comentarii care o dau aproape în obscen. O să te rog să te limitezi la bloguri/site-uri similare cu al tău dacă nu îți poți controla limbajul vulgar.
Te consumi degeaba, Diana. 🙂 Iti dau totala dreptate, stai calma, pana la urma fiecare face ce vrea. Faptul ca tu ai o alegere, cred ca ar trebui sa fie un motiv de mandrie pentru tine, intr-o lume in care sa fii diferit deja e… crima. Sa nu te pui cu prostul ca..te coboare la nivelul lui si te bate cu experienta. 😉
Nu mă pun… are mintea prea odihnită :)) Și ai dreptate, când nu te încadrezi într-o normă ești categorisit…
Asa cum spune si Alina nu te consuma ca mai ai timp. Toate vin la timpul lor. Cel mai usor este sa critici si sa dai sfaturi. Toate cele bune iti doresc Adrian B.
Nu mă consum, aștept cumințică… da, e ușor să critici și să dai sfaturi – toți suntem experți în asta 😆
Consider femeile independente, care știu că nu au nevoie de un bărbat, cele mai frumoase și mai puternice. I am proud of you, „Diană” dragă! 🙂 :*
Thank you, „Claudie” :))
Toate au timpul lor si atunci cand ai sa simti timpul ala , vei stii ce ai de facut.
Așa cred și eu 🙂
Tare subiectul. 😀 Știi cum e? Când vine săptămâna chioară și Făt-Frumosul aferent te complici cu drag. 😀
Vârsta? Phiii! E o limită??? 😀
Păi da… mai e și chioară săptămâna, e de înțeles că vine când vrea! Nu știu de limită, cel puțin eu nu – alții…
😀
Până ajungem la Azil, avem tot timpul pentru căsătorie. Chiar și acolo putem s-o facem și să trăim fericiți până la moarte.
Touche, Petru 🙂
Pingback: Recomandări (10) | Illusion
tu mai bine uită-te pe aici https://www.youtube.com/watch?v=JW1IqOwIPjE
subscriu
Pe mine mă enervează disperarea celor din jur: chiar dacă tu nu ai nicio problemă pentru că te-a prins 30 de ani, cu siguranță ceilalți au …și de aici o serie de glume cu subînțeles, priviri curioase și zeflemitoare. But, after all, who cares? aș spune eu 😉 Fain articol 🙂
Asta mă enervează și pe mine… e alegere fiecăruia, nu a societății 🙂 Mulțumesc 😀
Eu am ceva peste 30 şi sunt mai bine ca niciodată, n-am murit, nu mă arată nimeni cu degetul. Singurele de care o să te loveşti în continuare sunt aceleaşi întrebări ale oamenilor limitaţi : dar tu, nimic? În rest,sfatul meu : live your life, Y.O.L.O 🙂
Foarte limitați unii oameni … să știi :)) pe mine uneori mă amuză, alteori mă întristează să văd cum rezumă ei totul la un banal act! Bun sfat, ar trebui să țină toți cont de el 😀
@”Fatăăăăă! Pune mâna și caută-ți bărbat că mai ai puțin până la 30!” – românism tipic din negura vremurilor, doar ca s-a sarit de la 20 la… 30 în ultimii ani! 🙂
O daaaa… bine, mi s-a întâmplat să mi se spună că sunt fată bătrână și pe la 20 și de fiecare dată afirmațiile au aparținut unor persoane apropiate de vârsta mea…
Pingback: Căsătorie de probă? | Illusion
Cand va fi vremea se va intampla… Nu-i nevoie de cine stie ce pregatiri. Iar daca nu o sa se intample, asta e si basta… Viata e frumoasa oricum.
Exact 😉
Faci și gândești foarte bine! Felicitări! Ai perfectă dreptate să aștepți momentul potrivit. Sper doar să nu-l ratezi ca Evgheni Oneghin al lui Pușkin!
Sper și eu 😆
Tu in ochii multimii poti fi doar ratata sau norocoasa. Vei starni fie mila, fie invidie…
Dar de ce sa iti pese ce zice multimea ?
Da-le la pateu…. hateri nenorociti…
E viata ta, faci exact ce vrei Tu cu ea…
Stai chill, relaxed, cool & ai grija de #1 , adica de Tine…
Si vei fi fericita 🙂
Normal, binele și comfortul personal e pe primul loc 🙂
Pingback: Ce v-a plăcut anul ăsta | Illusion's Street
Bravo fata. Asa sa faci. Chit ca mori singura cu pisici macar o sa fii cu pisicile tale in casa ta pe banii tai si pe fericirea ta. :))
:))
E o mare prostie sa te mariti fiindca asa zice lumea. Cine o face, isi asuma riscurile. Este insa o prostie la fel de mare sa nu o faci si din motive opuse, in care ti se spune „ce faci ai innebunit sa te mariti atat de tanara?!?”. Eu m-am casatorit la 24 de ani, nu la indemnul lumii si nici in ciuda lor. Fiecare dupa cum simte, crede, traieste. Nu regret niciun moment. Este firesc ca fiecare sa aleaga pentru el asa cum crede de cuviinta, nu mai suntem in Evul Mediu, e clar.
Exact, tu știi ce e cel mai bine pentru tine. Însă din păcate mai există și persoane care încă mai gândesc așa…
Parca e o cursa contra cronometru și asta cu căsătoria 🙂 îmi place atitudinea ta! Keep it like that!
Daaa, să știi! Nu reușesc să înțeleg această mentalitate…
Nici eu, my sister of thoughts :))
🤗🤗
Din câte știu eu, este un termen de recomandare, nu de decădere. E drept că după 30 de ani începi să ridici ștacheta și e mai greu să se încumete cineva. Dar până la urmă e viața ta și misiunea ta e să fii fericită, nu să-i mulțumești pe alții în detrimentul tău.
Exact 🙂
Bravo! Așa să faci. Așa ar trebui sa gandim toate. Dar ne agatam de bărbați ca de colacul de salvare. Eu cred ca oricum înainte de a te mărita, daca ai chef, ar fi mai bine sa si stai cativa ani buni cu persoana în cauză, ca sa vezi compatibilitatea și daca îți convine apoi sa strangi după ciorapi și chiloți toată viața sau nu. Sau dacă și el face compromisuri pentru tine. Până la urmă e vorba de fericirea amândurora, nu doar a ta sau doar a lui.
Daaa, e bine să locuiești o perioadă împreună înainte de a face acest pas!
Da, bravo, exact așa trebuie să faci. Când simți, dacă simți. Important este să fii tu fericită, nu cei din jurul tău. Iar vârsta … e doar un număr. 🙂
Daa, chiar e doar un număr 🙂
Eh, nu e o limita de varsta pentru nimic. Nu te speria! Cervantes a scris cartea lui de capatai la 58 de ani iar Norah Witkiss la 100 de ani se marita pentru prima oara cu Malcom Yates, care este cu 26 de ani mai mic decât ea.
Sunt de părere ca iubirea nu are vârstă și ca nu exista o vârstă limita la care se sfârșește ceva! Iar fericirea trebuie sa vina de la sine nu de la un statut!
Frumos spus: fericirea trebuie să vină de la sine 🙂
Eu cred că fiecare are un parcurs al său și indiferent dacă te măriți devreme sau deloc, important e sa fie alegerea ta și să te simți tu bine cu tine. În acest spirit vreau să îmi cresc fiica.
Așa este, Adriana! Toate la timpul lor 🙂
Întru-totul de acord cu tine!!!
Mulțumesc :&
Wow! Eu cred ca treaba asta cu maritisul trebuie sa vina natural, atunci când simți, așa că nici n-ar trebui sa te mai gândești la ce spune lumea.
Da, clar. E ceva ce trebuie să vină natural 🙂
Mie mi se pare varsta la care esti cu adevarat adult, varsta la care incepe un alt fel de viata, mai responsabila, mai plina, mai „proprie”. Nimic din toate astea nu este legat de casatorie, cand e sa vina vine, daca nu vine tot o viata ai inainte!
Exact, căsătoria nu cred că e ceva definitoriu – nici pentru statutul de adult împlinit, nici pentru vârstă…
Nu există limită pentru nimic, doar că toate se fac până la o anumită vârstă. Cum un copil nu se face la 45 de ani, tot așa de ce te-ai mai mărita la 65 ???
Exact!!!!
Of, ce ma enerveaza oamenii astia care nu au altceva de facut decat sa moara de grija altora. Te mariti cand vrei tu, pentru ca e viata ta si o traiesti cum vrei.
Și pe mine mă enervează. E treaba fiecăruia când face acest pas…
Nimic în viață nu merită făcut pentru că trebuie. Faci ce vrei, cum crezi și simți!
P.S. La mulți ani cu întârziere! Mai ai un an…. 😉😁
Exact, trebuie ăsta e tare toxic, trebuie neapărat să scăpăm de el!!!
Pingback: Și tu? Când te apuci de făcut copii? - De-ale Dianei
Pingback: Nu cred că voi fi vreodată „în rândul lumii” - De-ale Dianei