Cafeneaua Soarelui · Dezbaterea de Vineri · La plimbare pe străduţă

Căsătorie de probă?

casatorie de proba

Săptămâna trecută am scris un articol despre mentalități, despre graba unora de a se căsători. Articolul era scris din punctul de vedere al unei femei (logic)… dar poate fi oricând rescris și din punctul de vedere al unui bărbat.

Unii aleargă atât după… un act (până la urmă) încât ajung legați de cineva complet nepotrivit. Și-apoi începe chinul: unii se complac în situația asta și continuă „căznicia” în vreme ce alții iau calea întortocheată a divorțului.

Mă gândesc… oare o fi ceva greșit în a locui o perioadă cu cineva înainte de a face pasul cel mare? Ajungi să cunoști o persoană doar ieșind în oraș și (eventual) petrecând câteva zile împreună să zicem atunci când plecăm în vacanță împreună?

Am cunoscut multe cupluri care se iubeau de la Pământ la cer și-napoi, dar asta doar până când s-au hotărât să experimenteze următorul nivel al vieții în doi: locuitul împreună.

Personal, căsătoria de probă îmi pare o idee bună. Cum altfel să știu eu cât de sărată-i place ciorba? Cum altfel să știe el că eu trebuie să am mereu ciocolată în frigider? Fiecare are tabieturi și gusturi diferite… hmmm și poate pasiuni secrete. E destul de greu să le afli dacă nu locuiești cu o persoană.

O despărțire îmi pare mai ușor de suportat decât un divorț… și nici nu necesită atâtea proceduri legale.

Desigur, mai sunt și aceia care se simt atât de bine în căsătoria de probă încât decid că nu mai au nevoie de un act și nici de un da spus în fața popii pentru a le valida relația. E de condamnat asta? Sigur, concubinajul e un păcat – vor spune unii mai puritani – însă subiectul ăsta îl vom aborda în dezbaterea de săptămâna viitoare.

Pentru moment aștept comentariile voastre despre căsătoria de probă. Sunteți de acord sau nu cu acest lucru?

O zi de vineri minunată, dragilor!

Anunțuri

34 de gânduri despre „Căsătorie de probă?

  1. Fiecare este in drept sa-si aleaga modalitatea mai convenabila de convietuire. Atata timp cat ambii parteneri se simt bine intr-o relatie, fie ea oficializata ori nu, nu cred ca cei din jur au vreun drept sa-i critice.

  2. Fiecare e liber sa faca ce vrea, dar eu sunt pro casatoria de proba 😀 Ai timp destul sa vezi ce fel de persoana este cel alaturi de care vrei sa-ti petreci viata. Pacat sau nu, cred ca e mai rau atunci cand divortezi si strici viata atatot persoane, in special a copiilor (in cazul in care ii ai).

      1. Program: 16,00-18,00 proba 1
        18,00-20,00 proba 2
        20,00-22,00 proba 3
        ………………………
        Ziua urmatoare permutam orele si tot asa! Dupa un…an(?), toata lumea stie ce are de facut! Pentru ideea asta, deja ma pregatesc sa primesc „Primul Nobel” la „sociologie”! Daca cunosti pe cineva acolo, te rog sa le transmiti din partea mea, ca accept! 😀

  3. Chiar și cu proba făcută, se întâmplă să se mai și strice lucrurile!
    Unele supraviețuiesc chiar și perioadei de garanție!
    Concluzia ar fi ca e complicat, indiferent de soluția aleasă!
    Să auzim numai de bine!

  4. Deși nu am niciun motiv să mă gândesc la astfel de lucruri (întrucât dansez pe melodia lui Beyonce- All the single ladies și chiar îmi place cântecul ăsta =)) ), sunt pentru căsătoria de probă.

  5. Fiecare isi alege viata pe care vrea sa o traiasca, in orice situatie, in orice conditii, in orice mod posibil. Pana la urma, actul ala si legaturile din fata popii ne lasa impresia de apartinere, iar senzatia de apartenenta schimba mentalul celui casatorit. Cand nu suntem casatoriti si locuim impreuna, pur si simplu, apartenenta nu mai exista, exista doar gandul ca legatura se poate rupe oricand si atunci noi sau partenerii avem tendinta sa tinem mai mult cont de celalalt, dar casatoria da impresia de legatura pe vecie, e al meu (sunt a lui) si pot sa fac mai orice imi doresc cu el (sau el cu mine) pentru ca imi permit (si isi permite).
    Acum ceva ani am cunoscut pe cineva care isi dorea doar o relatie luuuunga, fara casatorie. Isi gasise „perechea” (uite inca un termen relativ) si au stat impreuna aproape 10 ani. El a cerut sa se casatoreasca cu ea pentru ca simtea nefinalizat actul, nu de teama pacatelor, nu era un tip religios, ci mai degraba „zen” (yoga, meditatii, chestii, socoteli). La doi ani dupa casatorie a decis tot el sa divorteze, insa consoartei i-a placut atat de tare casnicia incat nu i-a dat voie, ba chiar la sechestrat in casa pentru o saptamana (avea noroc ca era in concediu) si l-a facut sa renunte intrebandu-l in fiecare zi motivul pentru care avea de gand sa divorteze. Intr-un final tot el a ajuns la concluzia ca ii e bine cu ea oricum si in orice conditii si ca ar putea face abstractie de hartiile care le dovedeau casatoria alegand deliberat sa o perceapa pe cea de langa el ca si cum ar fi fost la fel de libera ca inainte. Culmea e ca amandoi au ajuns sa fie si mai liberi decat inainte de casatorie, fiind in continuare impreuna.

  6. Io cu musca pe caciula , aprob cu aplauze postarea ta….nu zic ca nu e bine sa urmezi morala si etica crestina….dar zic ca incercand se evita drame….si ca un mic amendament , chiar si in casatoria de proba , despartirile sunt ,uneori , atat de grele , mai ales cand nimic nu te leaga , material , ci sunt copii la mijloc…e complicat! Si cu act si fara….cel mai usor e fara complicatii …fiecare cu patratica lui.

    1. Orice despărțire e complicată și dureroasă până la urmă… altfel nu e despărțire 😦 Dar mi se pare cea mai bună idee, cum i-am spus și Fetei Vesele: am auzit la povești…. și în unele au fost implicate persoane apropiate mie…

  7. Bună! Îți răspund cu întârziere la întrebare pentru că n-am avut timp să scriu articolul – https://personajedebasm.wordpress.com/2015/09/01/citindu-l-pe-turgheniev-sau-cum-sa-bagi-la-azil-un-om-lucid/ . Cazul celor doi protagoniști prezentat în el confirmă și întărește teoria ta că este necesară căsătoria „de probă”. Și eu sunt de acord cu tine. Păcat că în vremurile trecute existau alte mentalități, astfel că asemenea idei erau de neconceput în societățile care te-ar fi linșat de viu numai pentru că aspirai la căsătoria din dragoste.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s