Cafeneaua Soarelui · Dezbaterea de Vineri · La plimbare pe străduţă

Desertul preferat al copilăriei

Ce faceți, dragilor? Sper că mai e careva pe-aici! Eu doar  ce-am poposit pe străduță după o zi plină și vreau să vă iau la întrebări – că doar e vineri!  Și cum înainte de a intra pe tărâmul tehnologiei am dat gata un castron (bol, cum vreți să-i spuneți) de lapte prins cu dumicăței de pâine – „mâncare” pe care o adoram în copilărie, iată care e întrebarea mea:

Care a fost desertul preferat al copilăriei voastre?

Eu deja am menționat unul, ar mai fi și orezul cu lapte (grișul a început să-mi placă mai târziu)… însă desertul preferat era (și încă este în topul preferințelor mele) era colarezul cu lapte (denumit colărezi sau frecăței prin alte zone).  Cred că știți despre ce e vorba: laptele acela cu cocoloașe prin el pur și simplu delicios!

Pfff, deja mi s-a făcut poftă! Îl și văd în fața mea.  Simt textura cocoloașelor… Mai scriu sau vă fac poftă? Mai bine mă opresc și aștept răspunsurile voastre pentru a discuta 🙂

Anunțuri

28 de gânduri despre „Desertul preferat al copilăriei

  1. Despre lapte de pasăre vorbeşti? Ăla cu nişte bulgăraşi într-un soi de sos-lichid gălbui? Că altfel nu ştiu despre ce vorbeşti, eu cu laptele nu m-am împăcat niciodată şi dacă nu e asta, nu ştiu. Mie ăsta-mi plăcea: laptele de pasăre care nu e lapte, de fapt, crema de zahăr ars şi salamul de biscuiţi.

    1. Nu, colarezul are bulgarsi de faina :)) daca pot spune asa. Laptele de pasare, crema de zahar ars, salamul de biscuiti sunt si ele pe lista mea, dar nu am vrut sa va distrug seara😂

  2. Cel mai frecvent desert însă era, cred, cel mai ,,sărăcuţ”, dar şi cel mai iubit: o feliuţă de pâine, înmuiată în apă, cu zahăr deasupra… ori ceaiul din zahăr ars. Nu cred că aţi avut aşa deserturi… Căci sunt mai ,,vechi”, cam aşa ca mine…

  3. Ce bine că am citit asta după ce am mâncat :)) Deci mânânc și acum cu aceeași plăcere orez cu lapte și frigănele am văzut că le spune, dar eu le știam de pâine cu ou. Adică bați ouă, tai pâinea felii și o tăvălești prin ou și o pui la prăjit. Îi mai pui niște zahăr deasupra când e gata și mmm. :)) Știi, da? Lapte de pasăre nu am gustat, nu prea mă încântă dar cine știe. Și crema de zahăr ars a început să-mi placă de vreo 3 ani :))

  4. Aaaaa și stai că am uitat de covrigi înmuiați în apă :)) Dar îi mănânc numa de Crăciun când cumpărăm covrigi pentru colindători. Parcă numai atunci au farmec. Îi înmoi în apă și îi vâr în zahăr. O bunătateeee!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s