Cafeneaua Soarelui · La plimbare pe străduţă · Vise Şi Oglinzi

Sexualizarea femeii sau Basic Instinct și mass-media

sursa foto: http://www.harpersbazaar.com/fashion/photography/g3447/90s-ad-campaigns/

În această dimineață Facebook-ul mi-a amintit că acum doi ani vă invitam la o dezbatere cu privire la mania operațiilor estetice. Și, recitindu-l m-am dus cu gândul la un interviu foarte interesant cu antropologul Vintilă Mihăilescu apărut în numărul 53 al publicației francofone REGARD. Pentru aceia dintre voi care cunosc limba franceză, interviul în cauză este foarte interesant și chiar vă recomand să-l citiți, dl Mihăilescu face niște afirmații extrem de pertinente legate de un subiect foarte actual: sexualizarea femeii.

Una din principalele idei expuse este că după o pauză de 50 de ani societatea românească „a intrat într-o manieră brutală în economia de piață. Imaginea femeii a fost, prin urmare, adaptată practicilor și clișeelor globale”. Desigur, aici intervine mimetismul între mijloacele de comunicare în masă. Sigur ați văzut și voi că mulți apelează la aceiași rețetă:dudui îmbrăcate cât mai minuscul (reclamă mascată la lenjerie intimă???) și fără mari realizări care fac turul televiziunilor, ziare cu rubrici gen „fata de la pagina 5”, glume și aluzii cu tentă sexuală la ore total nepotrivite. Aceste repetiții creează „obsesii pavloviene”, fix lucrul pe care par să mizeze cei din mass-media. Este un soi de regulă a pieței. Și ne mai mirăm că tot mai multe fete rămân însărcinate mult prea devreme? Sau că puștoaicele de 15 ani par de 20 cel puțin?

În plus, această sexualizare este exacerbată în cazul țării noastre datorită reglementărilor foarte „flexibile” din domeniul publicității și mass-media în general. Nu văd pe nimeni să se sperie de amenzile date de CNA așa că probabil vom continua să o vedem pe Roxana Vancea la ora prânzului în chiloți pe canapeaua din platoul lui Măruță  (per că am nimerit pițipoanca despre care am văzut astăzi că era un articol). Oare ratingul e direct proporțional cu voluptatea formelor?

Să fie lipsa de educație de vină? Da și nu. Desigur, în mediile mai defavorizate există o posibilitate mai mare de preluare a unor modele care imită bunăstarea dar care prezintă, de fapt, o întruchipare a kitschioșeniei absolute gen pițipoanca pe care ai văzut-o azi dimineață la metrou. Poate acest aspect are legătură și cu temperamentul nostru latino-balcanic. „Suntem civilizați în măsura în care conștiința controlează pasiunea. […] Nu e pentru că balcanicii sunt mai denaturaţi, mai depravaţi […] Această expresivitate excesivă a corpului face parte din bagajul cultural al zonei. Asta se vede și în manele, care sunt un soi de decomplexare a corpului” – subliniază dl. Mihăilescu.

Evident, sexualizarea imaginii femeii nu este prezentă doar la noi sau la popoarele vecine. În toată lumea vom regăsi acest aspect pentru că, ne place sau nu, imaginile / știrile / subiectele de acest gen incită și e foarte ușor pentru oamenii de publicitate sau de televiziune să apeleze la instinctele noastre primare. Este o metodă destul de utilizată și e normal până la urmă, simțurile sunt niște elemente de atracție extrem de puternice. Și sexul e una din cele mai puternice instrumente din categoria instinctelor când vine vorba de captarea atenției și crearea vâlvei. Faptul că există diferite grade de exploatare a sexualității ține, după cum am mai spus, de specificul unei țări, dar și de cerințele publicului (cred, nu-s expertă).

Dar nu e, oare, de datoria mass media să cizeleze un pic publicul? Să-i prezinte modele mai rafinate și să promoveze concepte mai normale? Nu spun că ar trebui să ne transformăm în puritani, asta ar fi plictisitor, dar probabil ar trebui impuse anumite limite. Cât putem vorbi de o aluzie inteligentă și unde începem să discutăm despre o vulgaritate?

Femeile care acceptă să joace astfel de roluri, nu cumva se degradează mult prea mult? Revenind la România, oare chiar asta e imaginea femeii românce pe care dorim să o promovăm în afară, că văd tot mai des situații de o sexualitate excesivă în reclamele unor emisiuni sau în secvențe difuzate pe net din programele respective în care nu au ce căuta la ore mult prea decente (și  vorbesc doar de acestea pentru că nu prea urmăresc posturi românești)?

Chiar vinde atât de bine sexul? Știu că nu e vineri azi, dar haideți să dezbatem acest subiect!

Anunțuri

19 gânduri despre „Sexualizarea femeii sau Basic Instinct și mass-media

  1. E tare complicat de tras o concluzie. Pe de-o parte, fetele alea sunt conştiente de frumuseţea lor şi nu ştiu în ce măsură realizează că au trecut cu mult graniţa aia firavă a vulgarităţii. Ele acceptă, pentru o iluzorie clipă a succesului dat de o apariţie pe ecran, aproape orice.
    Pe de altă parte, e tare complexă asta cu publicul, cu educarea lui. Nu prea mai e timp de asta. E nemiloasă tare lumea asta a audiovizualului. Publicul se împarte în funcţie de ce-i oferi. La ora la care se difuzează Capatos, pe TVR 2 e în reluare emisiunea lui Ianţu cu Câştigă România, emisiune concurs de cultură generală. Vorbim clar de două segmente diferite de public. Dacă într-o seară Capatos ar avea ca invitat un Cărtărescu sau un Liiceanu, a doua zi, la prezentarea audienţelor, ar fi jale. Pentru că cei care se uită la Capatos pentru că din când în când Danielei Crudu i se văd sânii, nu vor sta să audă povesti despre Levantul sau Solenoid şi vor muta pe Wowbizz unde se ceartă nu ştiu ce manelist cu fosta iubită. Şi nici cei care se uită la Ianţu nu vor muta pe Capatos din simplul motiv că ei nu se uită la Capatos pentru că ştiu că acolo e cu sânii Danielei Crudu.
    Ei bine, dacă audienţele scad fulgerător, se retrag clienţii cu reclama şi aici e problemă mare că de aici vin banii. Aşa că oi fi eu de acord că publicul se educă dar uneori nu riscă nimeni să piardă zeci de mii de euro de grija publicului. Fiecare emisiune şi-a atras publicul ei, nu mai merge cu teste. Deci e cam greu să aduci educaţie unde nu se caută asta. Că e totul pnă la … ciolan. Nu e moral. Dar asta e societatea.

    1. Asta e trist, acum e cam târziu să vorbim despre educare maselor. Jocurile au fost făcute, ne putem consola (noi, cei care vrem să urmărim altceva) că avem câteva opțiuni autohtone (și eu mă uit la Ianțu) + posturile de documentare străine… Dar majoritatea publicului a fost deja orientată spre can-canuri, că e mai ușor să produci așa ceva și mai vandabil… nu are rost pentru unii să se complice, e foarte simplu să exploatezi latura asta primitivă…

        1. Și eu la fel 😀 plus că în primele ediții aveam așa un sentiment de nostalgie pentru că îmi aminteam de vremurile în care toată familia era gogă pe Vrei să fii miliardar… ălea da vremuri!

  2. În definitiv, este vorba despre o confuzie. Despre ignorarea unei diferențe cât cerul, una, de altfel, pe care o mai pomenesc uneori femeile. Nu știm însă sigur dacă să le și credem. Eventual suspectăm c-ar fi vorba de ipocrizie. „Bine că ești tu mironosiță.” Și cu asta cred că se poate anticipa deja despre care distincție este vorba. Aceea pe care o ratează grosul populației de pe glob s-o descopere. Sau poate că generalizarea este pripită. Fiindcă pe oamenii simpli și cumsecade nu-i vedem nici pe internet, nici la televizor. Însă pot afirma în mod cert faptul că cea mai mare parte a populației (se vede și pe fb) României n-are habar că există o reală diferență — și ce diferență — între dragostea și așa-zisul „sex”. Sex înseamnă frecare. Sex fac doar bărbați, și, de regulă, o fac femeilor. De altfel, faptul că unii bărbați fac sex între ei probează specificul sexului ca frecare, și nimic altceva. Adică f***i. E prea puțin probabil însă să poți ajunge vreodată să deosebești între cele două, dacă nu izbutești, în prealabil, să ajungi în „Punctul de vedere al dragostei”. Una dintre elementele esențiale ale iubirii care lipsește în sex (probabil doar una dintre alte zeci, sute, mii de alte elemente) este respectul. Astfel, de exemplu (ca să nu pară ce spun tot un caz de ipocrizie, fiindcă și respectul are parte de același tratament : „bine că ești tu…” ), unul, de altfel, pe cât de elocvent posibil, este împrejurarea acea în care un bărbat se referă la o femeie cu „p****”. „Ce p. bună”. Nu numai că întregul este redus la parte, și așa impardonabil, dar epitetul în sine este strâmb și mincinos.Mai auzi pe câte un dobitoc : „tipa aia”, „ți-am vorbit despre tipa aia”… adică fata cu care are o relație și pe care, zice-se, o iubește Îți vine să-i tragi una în moalele capului.

    Se va obiecta, chiar de către doamne, că și ele nu numai că fac „sex”, dar că așa și-l numesc. Acele femei care nu se jenează de termenul cu pricina, aleg să vorbească deschis, fără perdea dintr-o oarecare dezinvoltură și uneori poate chiar din epatare. Altfel stau lucrurile sub așternut.. Iar pe altele… pe altele doar „le mănâncă…”, și nu se pun la socoteală.

    Am să mai mă refer doar asupra unui lucru. Observației conformă căreia fetele „sunt conștiente de frumusețea lor”. Mă tem că iar se va protesta cu acuza de „ipocrizie”. Fetele de la televizor nu sunt conștiente de „frumusețea” lor, fiindcă nu sunt frumuseți… Sunt conștiente doar de reacțiilor mitocanilor din jurul lor. Nu sunt nici „urâte”, sunt urâțite tocmai de fenomenul deplâns, de „media”. Prostia urâțește. O frumusețe cu adevărat conștientă de persoana ei nu-i trebuie prea multe confirmări, și cu siguranță nu din partea unor mitocani. O femeie frumoasă se cunoaște pe sine în mod a priori. Iar cât privește educarea/educația, nepermis de multe prejudecăți dintre cele mai nenorocite sunt perpetuate în mod sistematic în societate. „Bărbați preferă proastele”. De fapt proștii preferă proastele, și proastele preferă proștii. Fiindcă dacă sunt proaste, atunci nu pot fi independente, și atunci sunt nevoite să depindă de-un prost.

    Aa, și să nu uit. Chestiunea n-are nicio legătură cu nicio „complexare” sau mai știu eu ce. Intelectualii n-au habar. Că doar sunt mai toți celibatari. Nu în limbaj academic, searbăd, steril și de lemn se atinge „Punctul de vedere al dragostei”, ci printr-un grai, un dialect mai curând „poetic”. De altfel, formula dintre ghilimele e dintr-o poezie. Restul e apă de ploaie

    1. Desi nu am vorbit despre diferenta dintre sex si dragoste, ma bucur ca cineva a facut-o si va multumesc ca ati scris un comentariu atat de elaborat si pertinent! Ce as mai putea adauga eu? Chiar nu stiu in acest moment, ati conturat foarte bine si punctul meu de vedere. Din pacate, aceasta confuzie s-a implantat adanc in multe persoane si nu vad vreun leac pentru ei..n

      1. Am greșit. Am realizat târziu. Generalizările pe care le-am făcut sunt de neadmis. Mă gândeam la două lucruri odată. Nu atât doar la deosebirea dintre cele două, cât la iubire și neiubire. Nu oamenii din societatea românească sunt neștiutori sau ignoranți, ci un anumit segment din societate, cei din genul masculin. Sunt parcă mai puțin aceia care iubesc decât cei care nu iubesc. Or, neiubirea e un fel de cecitate. În fine. Șterge, te rog, comentariul 🙂

        1. Comentariul este foarte pertinent și chiar anticipă un subiect pe care urmează să îl abordez săptămâna următoare, cu permisiunea ta, îl pot păstra pentru atunci? Mi-a plăcut tare mult fraza „Una dintre elementele esențiale ale iubirii care lipsește în sex (probabil doar una dintre alte zeci, sute, mii de alte elemente) este respectul”, aș vrea să o citez. Și cred că și unele femei cad în acest păcat al superficialității, orbite de ambalajul mult prea sclipicios în care aceasta e îmbrăcată…

  3. Un articol superb,ce scoate în evidenta uriasul decalaj dintre „pastori îngrijitori platiti ” si „turmele oi” conduse de fiecare „pastor” si „pastorasi”de pe Terra,fiecare administrându-si „stâna” dupa bunul sau plac,iar acesti „slugi a lui Mamona” sunt manipulati de dumnezeul acestui sistem,înselator de milenii scopul final fiind distrugerea speciei creata de Dumnezeu,asemeni Lui,si sa o înlocuiasca cu o specie de roboti executanti,sclavi dependenti de stapânul lor Satan caruia si-au vândut sufletele,si valorile autentice ale vietii cumparînd moartea si veninul „sarpelui” colorat ,tentant,atragator,însa didtrugator degradant al fiintei superbe numita om,mortal si ucigator atât pentru trup cât si pentru suflet.
    Asistam la o decadenta si dezumanizare a umanitatii în toate planurile si domeniile activitatilor cotidiene,în care aceasta specie de mamifer rational-sentimental, numita (homo sapiens,sapiens),în decursul evolutiei sale pe aceasta superba planeta Terra,(acest habitat unic din univers,în care poate supravietui natural fara echipamente speciale) si-a degradat si pierdut valorile celor cinci simturi,primare,distrugândusi propriul mijloc de a supravietui ca specie,cu o inconstienta tot mai acuta în competitia EGO- ista dintre cei puternici (putini) si cei slabi ,masele largi „turmele” vândute,si cumparate,utilizate de cei puternici (financiar) în „arenele” lor de distractii si dezmat,fara scrupule,fara mila,lipsiti de rusine si frica de Dumnezeu,si de valorile autentice ale IUBIRII ABSOLUTE,NECONDITIONATE,SACRIFICATOARE,considerându-se ei însis dumnezei !
    O zi superba,Suflet drag.

    1. Prima dată am citit comentariul puțin în grabă, eram la job și mă plictiseam pentru că nu mi se încărca un program. În loc de „dezumanizare” am citit „demonizare”, totuși se potrivește… trist, nu?

      1. Cele doua expresii sunt sinonime,au acelasi înteles,doar ca se aplica în doua planuri diferite ale perceptiei ! 🙂

  4. Da, se stie, sexul vinde. Problema aici nu cred ca este, de fapt, sexul, ci vasta introducere a acestuia in zona publica. Avand in momentul de fata acces la atata tehnologie si informatie, expunerea este proportionala. Din pacate, ceea ce predomina este prostul gust si aici cred ca avem problema. Sa luam de exemplu doua cazuri: senzatia pe care o avem admirand-o pe Venus a lui Botticelli si senzatia pe care ne-o da o fotografie nud mai putin artistica (am ales sa ma exprim elegant). Aici ar trebui sa se faca diferenta, sa se lucreze la zona de perceptie estetica a publicului. Din pacate, pentru a face acest lucru, producatorii media ar trebui sa posede ei, in primul rand, aceasta perceptie, iar in al doilea rand, poate fi mai putin complicat sa abordeze latura bruta, necizelata a zonei senzualitatii, stiind ca au acces direct ( :P) la o mare parte a societatii (romanesti sau nu) in acest fel.

    1. E mult prea complicat să faci ceva cu gust, mai înclinat spre artă. Brut(al)ul e mai ușor de realizat și, evident, nu necesită multă gândire. În pierdere ies doar cei care vor să vadă/audă/citească și altceva, nu doar frivolități.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s