Biblioteca de pe Străduţă · La plimbare pe străduţă

Acolo unde femeile sunt regi

Acolo unde femeile sunt regi

Nu de mult vă spuneam c-am intrat în reading slump. Ei bine, nu știu cum, dar parcă o forță divină (vreun zeu al lecturii pesemne) a făcut ca această carte să ajungă la mine. Și, dacă nu v-ați prins din titlu sau din fotografie, vorbesc despre romanul Acolo unde femeile sunt regi al lui Christie Watson.

Ce-i drept mai auzisem despre roman, dar îl ocolisem temându-mă că-i vreo chestie gen Mă numesc Salma, cartea care mă aruncase în „mlaștina necititului”. Dar știți bine zicala aceea: „încurcate-s căile Domnului” așa că tot a ajuns la mine până la urmă. Acolo unde femeile sunt regi e un thriller psihologic extrem de bun (așa cum ne-a obișnuit Editura Trei).

Tema principală a romanului este iubirea maternă, capitolul introductiv fiind o scrisoare înduioșătoare de la o mamă de origine nigeriană (Deborah) către băiețelul ei aflat în plasament urmând să fie adoptat, Elijah.

Citind acest mesaj, chiar am îndrăgit-o puțin pe Deborah și m-am gândit cum de a ajuns o femeie atât de iubitoare să-și piardă copilul, dar… hai că ajungem și la paragraful unde vă explic ce s-a întâmplat… Să vorbim mai întâi despre Elijah! Băiețelul are șapte ani și a schimbat deja mai multe perechi de asistenți sociali (și implicit case). De parcă nu ar fi de ajuns, el se luptă și cu un comportament de-a dreptul deviant pe care îl consideră provocat de un vrăjitor aflat în el. Deși necazurile parcă se țin lanț (pornește chiar și un incendiu), Ricardo, cel care îi monitorizează comportamentul, îl îndrăgește sincer și chiar îi găsește o familie perfectă – Nikki și Obi care îl vor adopta. Elijah se va lupta cu vrăjitorul pentru a se adapta și de a trăi fericit alături de noua lui familie care este mai mare și-l iubește mai mult decât spera vreodată.

Romanul este împărțit inițial în trei planuri. În primul avem povestea lui Elijah până în momentul adopției, iar în cel de-al de-al doilea îi avem pe Nikki și Obi – însă aceste două fire se vor împleti în cele din urmă devenind o poveste unitară despre iubire și căldură familială, grijă și problemele ce vin odată cu adoptarea unui asemenea copil. Celălalt plan este format din scrisorile lui Deborah către Elijah – din ele aflăm câte ceva despre cultura și supersițiile nigeriene, dar și despre adevărul dureros despre fiul ei. Datorită unei suferințe psihologice și sfătuită de un episcop escroc (zic eu) femeia ajunge să creadă că Elijah (care era doar un bebeluș la acea vreme) este posedat și astfel îl supune un timp îndelungat la un proces de exorcizare brutal. Deși acest lucru poate fi intuit, Christie Watson, prezintă totuși situația gradual, pregătindu-și parcă cititorul pentru ceea ce va urma: ritualurile la care este supus Elijah sunt înfiorătoare chiar și pentru un adult.

Timp de zece ani, autoarea a fost asistentă medicală de pediatrie – experiență care i s-a dovedit a fi cu adevărat utilă în scrierea acestui roman. Zbuciumul lui Elijah este real și tulburător, precizia cu care este construit acest personaj e chirurgicală și totuși detectăm și multă căldură în compoziția lui. Nu ai cum să nu-l îndrăgești pe micuțul nigerian! Inima lui e atât de mare încât ar cuprinde toată planeta și tot ar mai avea loc, și totuși… el e convins că vrăjitorul acela locuiește în el și-i rănește pe toți cei de care se atașează.

Oricum,  toate personajele ce populează lumea construită de Christie Watson sunt atât de bine construite încât parcă toată acțiunea se desfășoară în fața ta. Toți au acel amestec de bine și rău tipic oamenilor reali, niciunul nu este plat sau ușor de citit și toți mai fac și greșeli. La fel ca-n lumea reală, acest univers e sfâșiat de conflicte de rasă și superstiții  – autoarea britanică se dovedindu-se a fi un fin analist al psihicului uman.

Cui recomand Acolo unde femeile sunt regi? Cred că este o carte pentru oricine, dar trebuie să știți de pe acum: fiți pregătiți să fiți zguduiți emoțional căci nu e un roman despre aventurile unui băiețel, ci unul despre traumele acestuia! O scriere intensă, captivantă care cu siguranță lasă urme adânci în orice cititor. Eu una mă tot întreb cât de oarbă poate fi credința și câte poate duce un copil atât de mic?

Anunțuri

20 de gânduri despre „Acolo unde femeile sunt regi

  1. Nu mă îndoiesc că povestea lui Elijah este una extrem de emoționantă… E uimitor faptul că în lumea asta copiii suferă, adesea, cel mai mult și totul din cauza greșelilor, a concepțiilor, a acțiunilor întreprinse de adulți. Ei sunt victime ale adulților, fie că vorbim de război ori de altă situație… Și mai uimitor e că unii copii se dovedesc a fi mai puternici și mai luminoși decât mulți adulți la un loc…

    Te felicit pentru recenzie, Diana!

        1. Da, dar acum parcă e absurd… înainte oamenii nu aveau același acces la informații, educație, …sigur, sunt și zone ale globului care au rămas în urmă rău…

  2. Eu nu o voi citi, însa din prezentarea sumara dar profunda facuta de tine, mi-am creat imaginativ scenariul unui film tragic, al societatii continetului cel mai defavorizat al Terrei.
    Doar gândul la realitatea obiectiva a existentei acestor nenorociti defavorizati, îmi umezesc ochii, mai cu seama ca în anii petrecuti în Paris, am avut multi prieten si colegi care-mi povesteau situatia umilitoare, degradanta si precara din care au plecat si ajuns în Franta libera.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s