Cafeneaua Soarelui · Dezbaterea de Vineri · La plimbare pe străduţă

Happy End

pexels-photo-236287.jpeg

E vineri. Probabil vă aștepți la o întrebare din partea mea și… da, iată că i-a sosit și timpul. De data aceasta aș vrea să discutăm despre finaluri – de cărți, de filme,  de piese de teatru. Și nu, nu o să vă solicit prea mult, ce vreau să știu e:

Vă plac finalurile fericite sau vi se par banale / previzibile / demodate?

Reclame

27 de gânduri despre „Happy End

  1. Cred ca totul depinde de context, in functie de actiune sau chiar de starea noastra de spirit cand citim cartea sau urmarim filmul sau piesa de teatru. Finalurile fericite NICIODATA nu se vor demoda 🙂

    1. Da, uneori și starea de spirit e importantă sau chiar și părerea pe care o avem despre personajele implicate în acel deznodământ 🙂 Și nici eu nu cred că finalurile fericite se vor demoda, e imposibil!

  2. Ce sens ar avea viata unui om/cuplu/familie/comunitate/stat, daca, dupa parcurgerea unui ciclu spatio-temporal, dupa o istorie de zeci, sute sau mii de ani, de framântari, dorinte neîmplinite si suferinte,ar finaliza într-o stare asemanatoare cu cea de la începutul aventurii în aceasta lume a perceptiei tridimensionale, sau chiar mai tragic într-un regres fata de punctul initial.
    ïntotdeauna mi-au placut finalitatile fericite. Am fost,sunt, si voi ramâne cu ajutorul Tatalui, întotdeauna un optimist care cred DOAR în finaluri fericite, oricât de dramatice ar parea capcanele si suferintele acestei dimensiuni a perceptiei.
    Un week end cu happy end, draga Diana !

  3. Cred că finalurile fericite ne susțin propriul nostru optimism, propria stare de bine. Dar aș spune că cele previzibile ne fură ceva din frumusețea vieții, ca și din plăcerea vizionării spectacolului, fie că vorbim de film, teatru sau carte.
    E drept, starea mea interioară poate modifica uneori percepția finalului fericit, dar asta fără a determina dispariția efectelor asupra mea. Ar fi vorba doar de reacții de moment.
    Până la urmă, toți tindem către finalurile fericite.

      1. Nu numai triumful binelui ne îndeamnă, ci și propria dorință ca noi înșine să avem „finaluri fericite”. Este dorința de bine și frumos, care ne guvernează și ne susține.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.