Ramona

sursa foto: unsplah.com

Ramona adora să deseneze. Tot timpul avea la îndemână un caiet și-un creion. Îmi amintesc cum, într-o pauză, mi-a desenat un balon cu aer cald din care cineva flutura steagul Marii Britanii. Pentru tine, mi-a spus ea rupând foaia și înmânându-mi-o. Eu eram și încă sunt profesor de engleză. Ea era profesoară de desen. Predam amândoi la Liceul de Artă din oraș. Însă multe s-au schimbat de atunci: eu predau la alt liceu, iar ea a plecat în Malta ca restaurator.

Ramona era sublimă. Avea ochi căprui, păr negru și cel mai frumos zâmbet. Și-i plăcea să zâmbească în orice moment al zilei. Dimineața, când dădea de mirosul cafelei. În pauze când vreunul din elevi rămânea cu ochii ațintiți asupra ei, căci era genul acela de profesoară de care toți se îndrăgosteau… Seara, când ne alergam să prindem ultimul tramvai spre casă. Tot timpul ea zâmbea. O vedeam drept un soi de zeitate a fericirii. Și chiar și parfumul ei mirosea a asta: a fericire, optimism, a primăvară infinită.

Nu o să-i uit niciodată parfumul: Sky di Gioia de la Armani. Și dacă-aș vrea, tot n-aș avea cum să îl uit căci am pe noptieră o sticluță pe care-o desfac în fiecare noapte înainte de culcare pentru a mă învălui în parfumul ei. E ritualul meu de aproape 10 ani. Mi-e tare dor de ea. Știu, în parte e și vina mea c-a plecat. Poate dacă nu eram atât de nătâng… Dacă-aveam curaj să-i spun tot ce simt… Regretele sunt poate târzii, dar ele sunt aici, în suflet și mă-nțeapă de parcă ar fi sulițe.

*

E noapte. Traversez grăbit prin fața liceului unde am predat împreună cu Ramona. Dintr-un taxi parcat se aude o manea din aceea de zici că-ți faci sufletul chiseliță. Singurătatea soră îmi va fi și lacrimile nu se vor opri... La liceu orele se terminaseră de mult, altfel doamna Bucur ar fi fost tare revoltată să audă asta. O singură sală mai era luminată – atelierul de pictură.

Acolo, în fața unei pânze o siluetă feminină picta de zori. Îmi părea atâte de familiară. M-am apropiat puțin, dar tot nu vedeam nimic. M-am urcat pe gard. Nu, nu se poate! Ramona. Simt cum amețeala mă ia și cad.

Nu știu cât timp a trecut. Însă parfumul ei cald, floral și fructat în același timp m-a readus la viață. Eram cu capul sub cireșul din curte. Datorită vântului ce adia, câteva flori se scuturau, găsindu-și noul sălaș în părul Ramonei.

sursa foto: notino.ro
  • Vlad? Ce cauți aici?

Nu puteam să mai spun un cuvânt. Vocea ei, chipul ei, parfumul… totul părea rupt dintr-un vis și nu voiam să mă trezesc din el.

  • Vlad, tu ești? Spune ceva!

În clipa în care m-a atins am știut că-i real. Am strâns-o în brațe. Parcă m-am cufundat adânc în parfumul ei și parcă pluteam într-o mare de chihlimbar.

  • Ești bine, Vlad?
  • Da, sunt bine, Ramona! Ce faci, cei-i cu tine aici?
  • M-am întors.
  • Și nu aveai de gând să spui nimic?
  • Au trecut 10 ani, Vlad… nici tu nu m-ai căutat, ce era să fac? Să te caut eu? Din câte-mi pot imagina ai deja o familie, copii.
  • Nu, nu am… Tu?
  • Eu am… o carieră. În fine, nu contează asta! Poți merge? Te duc la un spital? Și de când te urci tu pe garduri?

Zâmbetul… în sfârșit zâmbetul ei contagios.

P.S.
Vreți să continui povestea

P.P.S.
Poveste scrisă pentru Clubul Condeileor Parfumate. O inițiativă cu miros literar-creativ lansată de Mirela Pete (apropo, la ea pe blog veți găsi mai multe povești parfumate).

25 de gânduri despre &8222;Ramona&8221;

  1. Fascinant si genial încondeiata, aceasta poveste de dragoste pierduta si regasita. Te rog continua povestea ! E superba si m-a captivat din primele fraze ! Multa inspiratie si parfumul Muzei Ramona, sa-ti fie reperul povestii pâna la happy end ! 🙂

  2. De când ma bate și pe mine gândul sa scriu un roman… Dar nu iese nimic care sa îmi placa. Am ajuns la concluzia ca a vrea neapărat sa scriu un roman îmi omoară creativitatea. Mult succes ție! Sa te găsesc pe rafturile librăriilor.

    1. Și eu am avut acest gând, am încercat și, la fel, nu mi-a plăcut ce a ieșit. De ceva timp mă gândesc poate la o carte cu nuvele… Mulțumesc 🙂 Și mult succes și ție 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.