Chestionarul lui Proust – Monica Tonea

Pe Monica Tonea o urmăresc de câțiva ani și nu mă feresc să recunosc că blogul ei e printre puținele bloguri la care nu aș putea renunța. De ce? Pentru că Dimensiunea unei zile – blogul în cauză – e un loc al cuvântului frumos și bine scris, un loc unde visez cu ochii deschiși la locuri îndepărtate, un loc unde… mă simt bine și mă regăsesc adesea printre rânduri.

Vă dați seama c-am fost extrem de bucuroasă în clipa în care am aflat că va lansa și o carte – Piatră de hotar. Și să nu zic de ce palpitații am avut până a ajuns la mine: pe scurt, cartea era să ajungă la vecina de vizavi, nu la mine (curierii ăștia…). Dar totul e bine când se termină cu bine, nu?

Până să ajung să vă povestesc despre Piatră de hotar am provocat-o pe Monica să răspundă întrebărilor din Chestionarul lui Proust. Ce a ieșit? Evident ceva frumos, frumos, frumos 🙂 (iar unele din răspunsurile ei coincid cu ale mele, ghiciți care?)

Virtutea ta preferată? – Mai există virtuți? Credeam că au rămas doar ideologiile lor. Asta mi se trage de la lipsa de încredere în umanitate.

Calitatea pe care o admiri la un om – Ambiția.

Ceea ce apreciezi mai mult la un prieten – Să nu mă renege atunci când mi-e bine.

Defectul principal – Credința plasată greșit în oameni.

Ocupaţia ta de bază – Scriitor.

Ideea ta de fericire – Am spus și în alt context, fericirea e o noțiune. O stare trecătoare. Cu atât mai mult de apreciat, rătăcită printre alte concepte. Sunt fericită când am timp să remarc simplitatea unui lucru.

Dacă nu ai fi tu, cine ai fi vrut să fii – Eu, sub orice formă. Nu e narcisism, dar îmi place ceea ce sunt.

În ce ţară ţi-ai fi dorit să trăieşti – Nu e o țară anume. E o destinație care trebuie să îndeplinească câteva criterii: la ocean, climă blândă și localnici care își găsesc bucurie în lucrurile mărunte.

Culoarea şi floarea preferate – Prefer culoarea verde și trandafirul roșu. Previzibil, nu?

Prozatorii preferaţi – Eco, Murakami, Eliade. Doar așa, la prima mână.

 Poeţii preferaţi – Nu am. Poezia e o stare. Mă regăsesc sau nu în ea. Nu contează cine a scris-o.

Eroul literar preferat – Nu am eroi.

Compozitorii preferaţi – Beethoven, Ravel, Miles Davis, Ludovico Einaudi.

Pictorii preferaţi – M-am îndepărtat de pictură. Iubesc fotografia.

Un dar de la natură pe care ţi-ai dori să îl ai – Să vindec.

Cum ţi-ai dori să mori – Fără să fiu în chinuri.

Care este starea ta de spirit actuală Happy. Că tot vorbeam. Dar trece.

Care sunt lucrurile greşite pentru care ai cea mai mare toleranţă – Sunt intolerantă cu multe. Trec cu vederea multe. Depinde. Nu accept fanatismul, regulile învechite invocate fără judecată, superficialitatea. În rest, numai de bine.

Care este cea mai mare temere? – Să li se întâmple ceva copiilor mei.

Cu ce figură istorică te-ai identifica? – Niciuna. Mi se pare mie sau toate personalitățile istorice sunt înconjurate de tragism?

Ce personalitate contemporană admiri cel mai mult? – Hm, greu. Cred că mai degrabă admir personalitățile care acționează din umbră, fără a deveni celebre.

Care este extravaganţa ta principală? – Să nu mă uit în cont când plec în vacanță.

sursa foto: libris.ro

În ce situaţii minţi? – Eu? Nu mint niciodată. Ai mai auzit asta, sunt sigură. Atunci când e albă minciuna, recurg uneori la ea, cu sânge rece. Altfel, se prinde oricine, mă trădează figura.

Ce te deranjează cel mai tare la înfăţişarea ta? – Nimic, sunt perfectă! Haha! Ai timp la dispoziție? E așa lungă lista.

Dacă ai muri şi ai şti că te-ai reîncarna ca alt om sau lucru, ce crezi că ai fi? – Asta-i mișto. Cred că toți ne imaginăm ce vom fi în următoarea viață, chiar dacă nu recunoaștem. Aș fi copac. Prea îmi place să contemplu. Să sperăm că nu mă taie cineva prematur.

Care este bunul tău cel mai de preţ? – Telefonul. Mai degrabă conținutul lui. Excludem desigur familia și lucrurile aferente.

Care consideri că este cea mai mare nefericire în viaţă? – Să fii constant nemulțumit.

Cine sunt idolii tăi din viaţa reală? – Nu am idoli.

Ce dispreţuieşti cu adevărat cel mai profund? – Fanatismul și fatalismul deopotrivă.

Care este „motto”-ul tău?Live and let die. Și ce dacă este din James Bond. E bun mesajul.


Și aceasta a fost Monica Tonea, dragilor. Vă invit cu mare drag să-i descoperiți blogul, în cazul în care nu ați făcut asta deja. Îi veți îndrăgi cu siguranță scriitura și fotografiile (chiar așa, am uitat să vă spun și că face niște fotografii superbe)! Ah – și citiți-i și cartea, eu sunt pe la jumătate, dar vă spun de pe-acum că e tare bună!

52 de gânduri despre “Chestionarul lui Proust – Monica Tonea

  1. Iosif

    Wow ce faine raspunsuri ! 🙂 O femeie cu o personalitate puternica, independenta, extravertita, un Suflet nobil si o inima curata, obiectiva, pragmatica, hotarâta, curajoasa si ambitioasa.
    Frumoase si sanatoase raspunsuri, iar daca sunt 100% sincere, nu pot decât sa o consider o persoana normala si fericita, care se bucura si gusta din plin viata, savurând-o multumita si satisfacuta de realizarile trecerii prin aceasta dimensiune limitata 3D…
    Sa fiti iubite si fericite, alaturi de cei dragi, simpatice scriitoare realizatoare, creatoare de frumuseti si bloggerite ! 🙂

  2. O sa incep prin a zice ceva foarte superficial, dar macar onestitatea razbate: imi plac mult de tot cerceii Monicai. Continui prin a spune ca deja Potecuta ma ispitise cu aceasta carte, deci e pe lista de achizitii. Astept cu mult interes impresiile tale. Felicitari pentru interviu!

        1. Să fiu sinceră era un magazin mic cu bijuterii concepute de proprietar si la prețuri extrem de accesibile. Asta m-a tras. Altfel, orice handmade costă usturător pe insulă.

  3. Spre rusinea mea, nu cunosc blogul. De carte am auzit, doar, dar nu am citit-o. Dupa acest interviu, o voi avea in vedere. Mi-au placut raspunsurile Monicai, deci e de urmarit. 🙂

  4. Pot să fac o confesiune? Încă nu am reușit să aprofundez blogul Monicăi si cu atât mai puțin să citesc cartea. Mulțumesc pentru „șut”. Mă regăsesc în foarte multe răspunsuri, deci e cazul să regândesc lista de prirotăți.

    1. Am fost eu irealistă să cred că într-o zi cât am stat ăn Brașov apuc să fac ce vreau. Data viitoare (iulie) stau 3 zile. Tot cu familia, dar cine știe, poate avem mai mult noroc. Tot m-aș bucura să te cunosc realmente.

  5. Georgiana

    Nu o stiam pe Monica. Chiar acum merg sa ii frunzaresc blogul. Felicitari pentru interviu! Imi place ideea! 😊

  6. Un om cu zambet minunat, care se simte si in litere, si in fotografii. Am descoperit-o tarziu sau poate la timp. Am cartea, am rasfoit-o doar, iubesc raspunsurile ei, o respect tare pentru tot ce creează, mă bucur pentru succesul pe care îl are și sunt fericită că îi sunt prin preajmă, chiar asa virtual, inconstant, cum sunt eu, de o vreme. Rămâi happy, Monica!

    Diana, din ce îți doreai să închizi blogul, uită-te cîte ai înfăptuit, în timp scurt!

    Vă felicit!

  7. Pingback: Piatră de hotar - reflexii la final de lectură - De-ale Dianei

  8. Pingback: Pasagerii Monicăi Tonea - De-ale Dianei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.