Amintiri blogosferice: Martha

Sursa foto: Pinterest

Astăzi pătrundem din nou în tunelul amintirilor și ajungem la… Martha. Din câte am observat, pentru mulți dintre voi aceasta este povestea voastră preferată de pe blog. Pentru mine ea a fost un soi de… regăsire căci am scris-o după o perioadă în care credeam că nu mai pot scrie povești. (Cât m-am înșelat, nu?).

Povestea poveștii: cum am scris Martha?

Am scris cu drag. Pur și simplu totul a venit de la sine. Frazele, acțiunea… pur și simplu scriam și totul mi se derula în minte. De-ar merge toate scrierile așa, ce bine ar fi!

Povestea pe scurt sau Ce ar scrie pe coperta IV dacă ar fi o carte

Lumea Marthei e cufundată în întuneric datorită unui accident din copilărie. Însă, așa obscură, viața ei e extrem de bine pusă la punct. Totul se schimbă însă atunci când din pură întâmplare îl cunoaște pe Matei. Să fie oare un joc crud al sorții? Poate o femeie oarbă să aibă o relație normală?

Eu pe vremea aceea

Am scris povestea anul trecut. Nu a trecut mult de atunci, nici nu m-am schimbat prea mult de când am scris-o. De fapt, m-am schimbat în timp ce am scris-o. Mi-am metamorfozat stilul, zic eu.

Părerea mea recitind Martha

M-a copleșit. Am scris eu așa ceva? Uneori îmi zic că ar trebui să devină o carte… asta poate cândva…

9 gânduri despre “Amintiri blogosferice: Martha

  1. Iosif

    Pai, tinând cont de contextul deosebit în care are loc si se desfasoara actiunea povestirii, si mai cu seama de efectele terapeutice benefice care ti-au metamorfozat fiinta prin expunerea gândurilor, sentimentelor, si starilor sufletesti în scris, eu as zice, ca nu ai avea decât de câstigat în toate aspectele, scriind o carte, sau chiar dezvoltat subiectul în mai multe volume, care sa continue pâna dincolo de moarte, ca într-o poveste a tineretii fara batrânete si viata fara de moarte… zic si eu ! 🙂
    O seara binecuvântata în toate, draga Diana !

    1. De scris, scriu. Financiar, nu îmi permit să public. Adică îmi permit, dar apoi va fi o pierdere totală. Sigur, nu mă gândesc la mari succese literare, dar nici banii investiți sunt greu de recuperat.

      1. Iosif

        S-ar parea ca în România, publicarea unei carti este încercarea focului fiecarui potential autor iar ca debutant, sansele surâd doar operelor de „valoare” aducatoare sigure de beneficii financiare si glorie imediate editurilor.
        Îti doresc din toata inima realizarea si materializarea visurilor si dorintelor tale frumoase si nobile. Fii optimista, si continua sa-ti exprimi pasiunea pentru Cuvânt, indiferent de curentii potrivnici, si de potrivnicul vânt… 🙂
        Un Weekend binecuvântat cu liniste si pace în Suflet, draga Diana !

        1. Știi ce mi se pare trist și revoltător, Aura? Că sunt mulți scriitori ce ar merita publicați și nu o fac din cauza politicii practicate de edituri, în timp ce alții plagiază cu nerușinare și sunt considerați mari scriitori (a ieșit ieri la iveală un caz prin blogosfera literară).

          1. Eu am incercat sa public ceva acum vreo trei ani…mi-au cerut o suma uriasa. Am incetat sa ma gandesc la asta. Am, din pacate, o experienta foarte neplacuta cu editurile. Prin anii ’90 am scos o carte de specialitate ( inv) si editura s-a oferit sa se ocupe si de vanzari. Doar ca, m-au invitat politicos…sa le scot din tipografie si sa le vand eu. Luasem banii din banca! Am avut noroc ca inspectoratul scolar m-a ajutat…da’ tot nu m-am invatat minte si-am mai comis-o….Acum insa nu ma risc!
            Asta e! Te imbratisez cu mare drag!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.