Un nou început – 1

Fotografie de Du01b0u01a1ng Nhu00e2n pe Pexels.com

Ronțăi nuci. Fac asta într-o încercare disperată de a înlocui tutunul cu ceva mai sănătos. Dar nu îmi iese! Simt acut nevoia de a fuma! Oh nu, asta nu-i a bună! Mai iau un miez de nucă. Mi s-a făcut gura pungă de la câte am ronțăit uitându-mă la foaia asta goală. Nici povestea nu-mi iese, la naiba! Și i-am promis lui Stephan că îi voi trimite o nuvelă, o schiță, orice pentru noua antologie la care lucrează. Dar… cuvintele mele s-au dus. Cred, ba nu – sunt singură că le-am fumat și pe ele: le-am tocat mărunt-mărunt, le-am rulat într-o foiță, le-am dat foc și le-am fumat de parcă-ar fi fost țigările ălea ieftine pe care bunicul din România la fuma… Parcă le zicea „Carpați”.

Hmmm, România, Carpați, bunicul… Ce-ar fi să scriu o poveste despre ai mei, despre cum au s-au furișat ei peste graniță pe vremea comunismului și-au ajuns până-n Zurich? Sigur o astfel de poveste ar fi pe placul lui Stephan! Pun mâna pe pixul roșu marcat alocuri de urme de dinți, îmi trag agenda mai aproape. Însă ceva mă oprește. Îmi arde toate față și mă înțeapă în același timp.

-Iar ai uitat să faci mâncare? Zbuf, încă o palmă. De câte ori să-ți spun să-ți găsești o slujbă adevărată și să lași prostiile astea cu scrisul!

Palmele lui se năpustesc asupra mea precum o ploaie cu grindină. Lacrimile îmi șiroiesc și ele. Nu mai pot spune nimic. Nu mai sunt în stare de nimic. Sunt un gunoi ce-ar trebui incinerat, distrus, uitat. Durerea devine atât de acută încât nici nu mai aud ce spune. De ce nu se oprește? De ce?

Totul devine încețoșat. Simt doar un vide de durere.

*

Mă trezesc într-o mare de lacrimi. Gerard nu mai e. Alerg spre fereastră, nu e nici în fața blocului. Mă prăbușesc pe podea, îmi cuprind picioarele și încep iar să plâng. Ar trebui să plec… Nu, e casa mea, ar trebui să-i spun eu lui să plece. Dar pot? S-a insinuat subtil în viața mea și nu știu cum sau de ce a devenit stăpânul ei.

6 gânduri despre “Un nou început – 1

  1. Aşa da! Dacă tot aşa vei scrie, eu voi fi fericită! Ştii tu! Îmi plac poveştile, mai ales cele cu final fericit! Te rog, plănuieşte un final bun…măcar în poveste…
    🤗

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.