Pe Argeş în jos, pe-un mal frumos

Illusion's Street

Am coborât scările. Mi-am dat jos pantofii cu toc (aveam picioarele obosite) și m-am așezat pe ponton cu sticla de Redd’s Cranberry lângă mine. Cimentul era rece şi mai erau şi multe pietricele care mă zgâriau prin materialul subțire al rochiei. Dar nu mă deranja.

Era liniște. Nicio  mașină nu circula pe A1. Mall-ul era închis. Argeșul susura melodios. Stelele erau sus pe cer, și mă priveau împreună cu luna. Am deschis sticla și am ridicat-o spre ele – am închinat un toast, caci doar ele mă înțeleg. Am luat o înghițitură zdravănă – de ce naiba nu mi-am luat ceva mai tare?

Priveam Argeșul cum se mișca lin. Nu, nu doream să mă arunc – voiam să vorbesc cu el și-atât.

Am m-ai luat o gură de bere şi apoi mi-am început discursul:

De ce nu mi-a spus nimeni că iubirea uneori e dulce precum siropul de muguri de…

Vezi articolul original 299 de cuvinte mai mult

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.