Concurs aniversar – 11 ani de Illusion’s Street

sursa foto & edit: Canva Pro

Nu mai scriu atât de des aici pe cât aș vrea. Nu vreau să-mi fac nici planuri să revin mai des, dar totuși Illusion’s Street rămâne colțul meu cozy de blogosferă. Aici a început cu adevărat drumul meu. Aici mi-am vărsat sufletul și pseudo-literatura. Aici revin când îmi mai vine câte o idee năstrușnică în versuri albe sau în proză. Și lucrurile vor rămâne așa: cu un blog ancorat în realitate, iar celălalt plutind pe norii roz ai creativității.

Da, povestea continuă și va continua! Mai e puțin și se împlinesc 11 ani de la primul articol. Știu, da, e mult timp de atunci. Am crescut, am învățat multe, mi-am rafinat scriitura, am apărut în două antologii de proză scurtă și recent am câștigat trofeul SuperBlog, iar totul a început aici. Așa că nu pot lăsa o aniversare ca aceasta să treacă neobservată. În plus, e o tradiție deja să ofer un premiu, iar anul acesta am pregătit ceva special: un pachet format din cele două antologii care conțin poveștile mele: Nuanțe de piper și ciocolată și Litere pe fulgi de nea. Semnate, evident! Ce trebuie să faceți? Să-mi răspundeți într-un comentariu pe blog la acest articol la întrebarea:

Care e locul unde te simți cel mai bine, locul unde îți reîncarci energiile după o zi grea?

Aștept răspunsurile voastre până pe 27 decembrie ora 13:00 când voi anunța câștigătorul. Acesta va fi extras prin Random.org, iar anunțul va fi făcut pe blog. Apoi, va avea 48 de ore pentru a mă contacta să intre în posesia premiului, în caz contrar voi face o altă extragere. De asemenea, cum știu că e posibil ca unii dintre cei care mai treceți pe aici să aveți deja cel puțin una dintre antologii, voi vedea cum o putem înlocui cu altă carte din biblioteca mea 😀

Succes tuturor!

23 de gânduri despre “Concurs aniversar – 11 ani de Illusion’s Street

  1. valerica oprisanu

    Draga mea, eu imi amintesc inca de tine, scolariță, cum scriai tu aici povestiri și povești de iubire, cum aveam timp să te citesc, cum imi era tare drag de tine. și iată că te-ai făcut mare în multe sensuri, ai evoluat frumos, ești la casa ta, wow!.
    De mine știi, locul meu de relaxare și bine e în artă, în creațiile mele, în scris și alături de copiii mei.
    Mă bucur mult că te știu, mă bucur pentru evoluția ta și îți doresc tot binele din lume și …mai știi tu ce îți mai doresc: brad ciufulit! :))))

  2. Când ma pun în pat lângă fetita mea care doarme și ma culcusesc acolo simt o liniște care nu poate fi descrisa, dispare toată oboseala indiferent cât de grea a fost ziua.

    1. Ralu

      În mijlocul naturii îmi încarc bateriile, acolo unde mirosul de iarba, flori, copaci și, în social, brazi îmi inunda venele! Da, natura e acumulatorul meu! 🙈😁🤗⚘ Felicitări! Bravo! Mult succes înainte!

      1. Adina

        Spor să ai, în continuare! Cineva spunea că atunci când scrii e posibil să nu devii chiar cel mai bogat om, dar ai șansa de a întâlni oameni frumoși, de a duce o viață care să- ți aduca bucurie.
        La întrebarea ta pot să răspund așa: imi încarc bateriile între prieteni, acolo unde sunt înțeleasă, unde prezența mea este piesa care completează un puzzle. Cea mai profundă bucurie o simt in familia restrânsă, unde am parte de iubire necondiționată. Copiii mei m-au învățat ce înseamnă să iubești și să fii iubit până la capăt. Din tot ce trăiesc alături de ei imi iau energie cât să ajung până la stele, dacă este nevoie.

        Sărbători cu bine!

  3. Irina Cristina Ţenu

    Acasă, lângă familie, e locul unde mă simt cel mai bine. Când îi văd alături de mine dispar toate lucrurile apăsătoare, nu doar oboseala.

  4. Cel mai bine ma simt la mine acasa. Aici ma pot ODIHNI, aici pot dormi in liniste. Cand sunt oriunde altundeva, indiferent cat de luxos e hotelul, parca nu ma pot odihni. Sunt setat sa ma ODIHNESC doar la mine acasa.

    Restul vizitelor, vacantelor, sunt de lucru, de vizitare, de ce vrei tu. Dar pt odihna doar propria casa.

  5. Hmmmm, bună întrebare. Locul îmi care mă simt cel mai liniștit e grădina din casa părintească. Am un obicei de când eram mic să merg acolo singur și să mă învârt până mi se definea traseul în iarbă. A fost și este unul din cele mai bune locuri în care am reușit să-mi fac ordine în gânduri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.