străduţa mea de iluzii
Primul lucru pe care l-am făcut atunci când am primit volumul Nuanțe de piper și ciocolată - It is what it is a fost, evident, să mă caut între paginile sale. Senzația a fost una de bucurie imensă, o împlinire a unui vis vechi și drag de care o vreme mă dezisesem pentru a urma …
Continuă lectura "Cum a fost să-mi citesc pentru prima dată un text de ficțiune publicat pe hârtie?"
Credeați că scăpați așa ușor, doar cu un anunț, de mine și de Muza mea? Ei nu, pentru a vă face și mai curioși, v-am pregătit și câteva citate care, sper eu, vă vor stârni interesul (deși ele nu surprind decât începutul poveștii mele 😀 ). Nu uitați că puteți găsi antologia Nuanțe de piper …
Deși mai apărusem într-o antologie acum mult timp, parcă sentimentul nu se compară. De ce? Atunci scrisesem o frântură din viața mea anostă, în primul rând. În al doilea, cartea s-a difuzat la o scară redusă și, practic, nu a ajuns la cititori. Totuși, nu înseamnă că proiectul nu mi-a fost drag. Însă Nuanțe de …
Fotografie de Rene Asmussen pe Pexels.com Ușa grea, metalică se deschise ușor, dar cu scârțâit. Imediat intră pe ușă o rază palidă de lumină de neon, iar apoi figura rotundă și acră a unei paznice. Era nouă, sau cel puțin George nu reușea s-o identifice prin păienjenișul ce-i acoperea ochii tumefiați, nici după acel chip …
Fotografie de Ignacio Palu00e9s pe Pexels.com Sunt 30 de pași între noi. Știau asta pentru că m-am tot învârtit prin cameră înainte să vină. Nu știu de ce profesorul Toma m-a invitat să particip la acest proiect. E pentru prima oară când particip la o acțiune de o asemenea amploare și, mai are loc și-ntr-un …
Adeline își ridică hainele de pe jos. Își trase repede lenjeria, rochia din dantelă galbenă, șosetele cu pisici tărcate. Își luă geanta. Își băgă și bocancii în picioare, dar fără a se lega la șireturi. Se grăbea. Nu înțelegea cum de s-a putut abandona atât azi-noapte. Cum de a uitat de tot, de Fred și …
