poveşti scurte/momente imaginare · Poveştile mele

Amelia 3

Partea 1 Partea 2 Expoziția parcă s-a organizat singură și a trecut parcă bătând din palme. Uimitor e că de data asta nu am rămas cu buzunarele goale, chiar am vândut ceva tablouri și urmează să mai am o expoziție prin toamnă. Se par că italienilor le place stilul meu! Însă, trebuie să recunosc, totul… Citește în continuare Amelia 3

Reclame
poveşti scurte/momente imaginare

Amelia 2

(partea 1)   În ultimele luni am pictat încontinuu albastru. Albastru cristalin, senin, pur. Albastru marin, pacific, primordial. Albastru de nu-mă-uita, intens, himeric. Albastru închis, adânc, misterios. Gri Payne întunecat, ascuns, tăcut. Alții se îneacă în alcool sau în alte vicii. Eu m-am înecat în pictură, iar albastrul m-a salvat de la declin. ... Și-acum… Citește în continuare Amelia 2

Fetele de la bar · poveşti scurte/momente imaginare · Poveştile mele

Una din nopțile Sofiei (short story)

Sofia, noaptea, nu mai pare atât de estică. O mare de lumini îmbracă toate clădirile în așa fel încât îmi amintește oarecum de Paris și de nopțile în care îi bântuiam străzile pline și-atunci de turiști. Preferatul meu pe-atunci era Cartierul Latin cu străduțele lui strâmte, baruri cochete din care răsuna muzica live, studenți care… Citește în continuare Una din nopțile Sofiei (short story)

poveşti scurte/momente imaginare

Armonie

≈ Ante-scriptum: Dragilor, acest articol este un soi de mini-epilog la ceea ce am vrut să fie participarea mea la SuperBlog-ul din toamna asta. Din motive obiective, am renunțat la participare. Cu toate acestea, povestea trebuia încheiată. Dacă ați ajuns mai târziu pe străduță sau dacă ați uitat firul acțiunii, dați click pe link-uri. ≈ Totul… Citește în continuare Armonie

poveşti scurte/momente imaginare · Poveştile mele

Fuga de toamnă

Nu-mi venea să cred! Era chiar el. Sigur, arăta  puțin schimbat: ochelarii ăia de tocilar păreau chiar sexy pe fața lui masculină conturată parcă de un artist (chiar am stăruit câteva minute cu privirea pe maxilarul său), corpul îi devenise mult mai zvelt (se vede că se apucase de sală)... În rest era același Bogdan: ochi… Citește în continuare Fuga de toamnă